Capitolul 22:The Other Side

   Ma simteam ca un medium acum.Stiam de la inceput ca Kyle era personajul negativ, stiam ca nu e bun pentru Bella, dar stiti care era cea mai rea parte dintre toate astea?Faptul ca am avut dreptate.Si cel mai rau lucru era ca stiam si ca nu am facut nimic pentru a schimba asta!Nu stiu...acum constientizez toata situatia.Stiam din ce lumea provine Bella, stiam ca toate detaliile erau adevarate , dar eu continuam sa ma comport de parca tot ce imi spusese ea era doar o poveste.
    -Edward...-ma trezi Jully din contemplarea mea
    Este al naibii de complicat?!De ce nu puteam pur si simplu sa fiu intr-un film.Mi-as dori sa fiu intr-un film.Stiti de ce?Simplu, acolo tot timpul sunt finaluri fericite.Si oamenii care te ajuta sa iti dai seama de adevar....Stai asa!Oameni care te ajuta sa-ti dai seama de adevar?!Asta e!Skyler.
     Am tasnit nervos in picioare fugind pana la intrarea spitalului."Te rog doamne sa fie inca acolo, te rog!"Inima incetase pentru o clipa sa mai bata, in timp ce privirea mea cauta grabita prezenta ei.Am inaintat in intuericul serii, ochii mei adaptandu-se cu greutate la intunericul ce ma inconjura.Dar tot nimic.Nu se putea sa fi plecat.
    -Edward!spuse o vocea feminina imbratisandu-ma pe la spate
     M-am intors surprins, in pozitie defensiva studiind silueta straina din fata mea.Dar intunericul nu ma ajuta prea mult in activitatea mea.
    -Sunt eu, Carol!a zis cand a vazut ca nu dadeam vre-un semn de recunoastere
    Am suspinat usurat, desclestandu-mi maxilarul.
    -Skyler?am intrebat grabit, nefiind in stare sa pronunt o propozitie coerenta
    Carol a oftat, dar m-a luat de mana conducandu-ma spre un Chevy ruginit.Un camion pe care il zareai de la 3 kilometri departare.Dar ce sa-i faci?
     -Fugi!spuse Carol batandu-ma pe umar
     M-am indreptat spre camioneta si am observat ca usa era deshisa.M-am urcat pe scaunul copilotului resufland greu.Skyler era deja acolo, cu capul lasat pe volanul masinii.Plangea, era vizibil, dar nu aveam timpul suficient s-o consolez.
     -Bella...-am soptit
     Ea si-a ridicat capul, un geamat de durere iesind din gura ei.Isi intoarse privirea vinovata spre mine, lacrimi prelingandu-se in continuare pe obrajii ei, urmandu-si obisnuitul traseu pana la barbie.A ridicat mainile in semn de neputinta si mi-a cuprins gatul intr-o imbratisare stransa.I-am raspuns imediat.Simteam ca aveam nevoie de acea imbratisare pentru a ramane intreg, pentru a ma tine intr-o bucata.Era bine sa simti ca macar cineva are incredere in tine.In ultimul timp rezolvam probleme in aceeasi masura in care le creeam.
    -Parcul de distractii!Te duc eu!soptise in urechea mea, retragandu-si mainile din jurul gatului meu pentru a le aseza pe volan
    Am incuviintat tacut din cap.Imediat am auzit huruitul ingrozitor al camionetei.Mi-am permis sa ma relaxez putin, lasandu-mi capul pe spate si inchizand ochii.
    Si daca era moarta?Sau ranita?Daca nu ajungeam la timp?Va fi numai vina mea, nu?
    Am deschis ochii imediat, simtind cum sentimentul de teama ma inunda pe interior.Aveam nevoie de ceva sa ma mentina in prezent.Nu mai vroiam sa joc rolul mediumului.
    -Cum s-a intamplat asta?am intrebat prabusindu-mi capul in maini
    Ea a parut sa ezite un moment, dar simteam tenisiunea din aer.Avea nevoie sa se elibereze.Lacrimile tradatoare se ingramadisera in colturile ochilor ei.Nu mai avea mult si ceda.
     -Stiam dinainte.Kyle si Kate au fost mana-n mana.Tot Kyle a aranjat treaba cu ambulanta.Stiam de la inceput!tipa ea, apasand acceleratia mai mult.M-a amenintat!A zis ca daca o sa spun cuiva, el o sa ma gaseasca...
     -Cine?am intrebat confuz
     -Erik!sopti de parca si numele acelui demon ar aduce ghinion sau l-ar putea face sa apara langa noi
     Mi-am inclestat maxilarul, in timp ce unghiile mele erau ingropate in podul palmei mele.Oricine uraste pe cineva!Ei bine, eu il urasc pe el.
     -Am ajuns!spuse franand brusc.Stii ce ai de facut!
     Am dat din cap, grabindu-ma sa dua usa mai repede din fata mea.Trebuia sa fac lucrurile bine pentru mine, pentru Bella, pentru Skyler si pentru restul care au avut de suferit de pe urma lui.Tot ce trebuia sa fac era sa-l prind.
     Tot parcul de distractii era intunecat.Ma simteam ca intr-un film de groaza.Caruselul avea deja doi caluti rupti, iar celelalte aveau lacate mari la usa, alte usi nemafiind existente.Iarba era pretutindeni, inghitindu-mi picioarele.Simteam deja cum mii de gandaci si-au facut adapost in pantofii mei.Mi-am intors privirea in stanga si am vazut lumina.Lumina aceea inunda intunericul, dezvaluind locul unde zacea celebra casa cu oglinzi.Exact ca intr-un film de groaza.
    M-am indreptat cu pasi grei spre casa, incercand sa raman silentios, dar asta era o prostie.Stiau deja ca vin!Pe mine ma asteptau.Pentru mine tineau lumina aprinsa.Si ma asteptau acolo.Constiinta mi-a raportat imediat ca sunt in inferioritate numerica, dar numai puteam da inapoi..Am scos rapid telefonul si le-am trimis mesaj lui Nick si lui Mike despre locatia mea, dupa care l-am bagat adanc in buzunar si dupa ce am luat o gura mare de aer am pasit inauntru cu grija, de parca ar fi fost teritoriu minat.Numai asta mai lipsea.De obicei bombele nu prea apar in filmele de groaza.
    Am inaintat temator, uitandu-ma la propria mea reflexie insutita.Niciurma de Kyle, Erik sau Bella.Eram doar eu si cu mine.Imi venea sa lovesc o a naibii de oglinda numai ca sa mai pot  elibera nervii din mine.M-am trantit jos si mi-am dus genunchii la piept, afundandu-mi capul in ei.Impiedicam cu greu lacrimile sa cada, dar pentru ce sa mai incerc?
    -Edward Gray!Mi-ar placea sa spun ca asta a fost o surpriza, dar n-a fost...Esti prea previzibil!a zis o voce necunoscuta
     Capul meu s-a ridicat rapid, parca la comanda uitandu-se in jur si zarind in graba o umbra, pentru ca mai tarziu acea umbra sa devina o silueta subtire, cu piele de taciune si coada de cal neagra prinsa neglijent la spate.
     -Tu! am tipat eu recunoscandu-l re Erick
     El imi zambi in olginda, arcuindu-si spranceana:
      -Imi persoana!spuse mutandu-si pozitia astfel incat in oglinda parea ca sta exact langa mine
      Un spasm mi-a traversat tot corpul ca un fulger, facandu-ma sa ma uit in jurul meu petru a ma asigura ca el nu era langa mine.
     -Unde e Bella?!am racnit furios, stapanindu-mi un marait ce se formase deja in pieptul meu
     Ochii lui isi pierdusera putin din sclipire, uitandu-se fix la chipul meu cand imi raspunse:
     -Nu stiu sigur!zise ridicand neputincios din umeri.Iad sau rai...
     Maraitul mi-a scapat atunci printre dinti.Am zdrobit oglinda din fata mea, ingropandu-mi furios pumnul in ea si apoi si pe cealalta din spatele meu.Alergam ca un nebun, dar nu stiam pentru ce.Nu mai gandeam coerent!
     -Iesi naibii afara!Hai si lupta daca esti bar...
     Nici n-am apucat sa termin propozitia ca i-am simtit greutate in spatele meu, pozitionand strategic cutitul la gatul meu.EU am scuturat din umeri, izbindu-l de o oglinda.Impactul m-a impins pe podea alaturi de cutitul lui Erick scapat din mana lui.Erick s-a ridicat si a sarit pe mine, cautand grabit gatul meu.M-am rostogolit peste el, cu o mana cautand cutitul si cu cealalta gatul.El mi-a dat un genunchi in burta pentru a se elibera, dar atunci am izbit cu toata puterea oglinda, cioburi cazand din ea pe langa mine, numai unul nimeindu-ma deasupra sprancenei.L-am scos imediat si l-am plantat in gatul lui Erick, el s-a zbatut si parea sa se ridice in picioare asa ca am apucat in graba un ciob si cand sa-l arunc am simtit o greutate imensa asupra capului meu, totul in jurul meu devenind negru.
    Deci am murit?Oriunde ma uit e parca as fi intr-o mare de intuneric.Nu cazane, nu ingeras, nu norisori pufosi, nici diavoli care sa ma pedepseasca pentru greselile facute...Unde naiba eram?Sau poate ca asta era pedeapsa mea.Sa-mi petrec restul eternitatii in pustietate cu constiinta mea.Nici macar nu stiu exact cum am murit!Ce m-a lovit in cap?PProbabil Kyle, dar macar daca ar fi si Erik mort, n-ar fi totul in zadar.
     -Unde naiba sunt!am tipat disperat.Bella...-am suspinat simtind cum ceva umed se prelingea pe obrazul meu
     -Nu esti mort...-sopti o voce ata de familiara si dulce
     -Bella, unde esti?Ce s-a intamplat?am intrebat cautandu-i silueta din priviri
     -E mai bine daca nu intelegi pentru ca e mai bine sa le incerci fara sa stii...Lucrurile sunt complicate.Eu sunt de partea cealalta.Mereu te voi astepta pe partea cealalta.Eu te pot astepta toata viata mea, dar este decizia ta.
     -Ce decizie?am tipat pierdut
     -Tot ce trebuie sa faci este sa treci de partea cealalta.Adio Edward!Te iubesc...
      Ascultam vocea ei confuz.Nu intelegeam nimic.Dar daca nu sunt mort atunci unde sunt?
      O imagine clara se focaliza in fatra  mea.Era un perete alb vazut prin ceata, dupa din ce in ce mai clar.
      -S-a trezit!chitai vocea inconfundabila a lui Julli
      Si atunci realitatea m-a lovit din plin.Exact ca o minge ce te izbeste in fata.Daca eu eram viu si Bella era de partea cealalt, atunci nu sunt eu cel care a murit.
       -Edward, fiule!multe strigate de bucurie se auzeau in jurul meu, dar nu le intelegeam.Era ca si cum vorbeau in alta limba si tot ce puteam eu repeta este:
        -De partea cealalta, de partea cealalta....
         Era ultima idee de care ma puteam agata si totusi nu puteam concepe ideea.Ea nu mai era langa mine.Ea nu mai era nici macar in acelasi univer fara mine.Ea nu mai exista.A fost ceva efemer...Ceva efemer peste care nu pot trece si de care voi ramane mereu legat.Mereu!

Capitolul 21:Din rau in mai rau

   Edward's Mind

   Ea, iubita mea, centrul Universului meu sufletesc era scoasa afara intr-o targa.Hainele ei erau patate cu sange care inca siroia prin toata casa.Nici nu am bagat de seama cand mama s-a apropriat de mine si mi-a tras o palma peste fata.
   -Sa-ti fie rusine Edward Matthew Gray!Te-am crescut mai bine de atat!Ai dat-o pe Bella la schimb pentru Kate!tipa aruncand cu o caseta in mine
   Mai bine imi dadea o mie de palme decat sa aud mustrarile acelea din partea ei.Le auzeam clar si raspicat si stiam ca avea dreptate...Dar nu stia de ce am facut asta, nu stia dezgustul pe care l-am simtit avand-o pe Kate in bratele mele, de a da caldura si bunatatea iubitei mele pe viclenia si superficialitatea ei, si cel mai greu a fost sa ma lupt cu constiinta mea, care era mai constienta decat mine ca nu era corect ceea ce faceam.
   -Tu sa taci Gray!racni Kyle prinzand-o pe mama de cot.Il acuzi pe Edward de toate problemele din micuta ta lume fericita, dar scrisoarea aia de deces?!Sau animalelor nu trebuie sa le explicati ce si cum?Pentru ca asta a fost Bella pentru voi, un al naibii de animal!a terminat Kyle dandu-i drumul mamei si privind-o amenintator
    Atunci nu am mai rezistat si am sarit peste el.Am simtit cum ceva explodeaza in mine si brusc in loc de sange, in corpul meu pulsa adrenalina.I-am prins gulerul camasii si l-am tras aproape de mine.
    -Bella nu a fost, nu este si nici nu va fi un animal pentru nimeni din familia asta!am tipat, strangandu-i mai mult camasa
    Atunci el s-a dat mai aproape si m-a impins bursc cu mainile lui mari si puternice.Da, Kyle era mai mare ca mine, muschii lui erau mai proeminenti si intr-o batalie normala n-as fi avut nicio sansa de izbanda, dar acum nu-i nimic normal.
   -Atunci ce a fost?!De ce ai lasat-o in intuneric atat de mult?inintreba ironic
   Ne-am ridicat amandoi si pieptul meu se impingea in pieptul lui, ridicandu-mi privirea pentru a-l pute privi fix in ochi.Un marait mi se forma in gat, in timp ce Kyle se pregatea sa ma loveasca, insa era destept.Astepta ca eu sa actionez primul pentru a ramane vinovat.Dar printr-o minune m-am calmat.Fiecare urma de furie s-a evaporat din corpul meu lasand loc pentru liniste si ratiune.M-am apropiat de Kyle si am soptit doar pentru el:
   -O iubesc pe Bella destul de mult pentru a nu bate o jigodie ca tine, indiferent cat de al naibii de mult mi-ar placea...
   Si dupa asta m-am intors, luand-o pe Jully de brat si mergand spre masina.Era suparata pe mine, stiam asta, dar se temea acum.Nu vroia sa ma enerveze si probabil ca si ea o punea in plan central pe Bella acum.Imediat ce am ajuns la masina, am apasat acceleratia, inchizand radioul inainteca una dintre melodiile acelea vesele sa-mi distruga tot autocontrolul dobandit cu grija.
   -Ce s-a intamplat?am intrebat neluandu-mi privirea de la drum
   Jully s-a fastacit, intrebandu-se mintal daca sa-mi spuna sau nu.Atunci un marait mi-a iesit din gat pentru a o ajuta sa ia decizia corecta.Ea a oftat infrunta si lasandu-se pe spate, a inchis ochii suspinand.
    -Bella era in camera ei...Ea, um, si-a taiat venele dupa ce s-a drogat...Ascundea droguri in dulapul e, spuse ea cu aerul unui om sfarsit
    Mainile mele s-au inclestat dureros pe volan, incheieturile mele fiind albe deja.Am incuviintat trist si m-am adunat pentru a intreba:
    -De ce a facut asta?
    Atunci ochii lui Jully au devenit furiosi, respiratia ei accelerandu-se.Si-a inclestat si ea maxilarul dupa exemplul meu si a spus printre dinti:
    -Mai ai tupeul sa intrebi de ce?
   Am incuviintat din cap si am zambit trist, intorcandu-ma spre Jully.
    -Pentru ca o iubesc, am spus solemn.
   Atunci palma ei s-a izbit puternic de obrazul meu, simtind deja vanata care avea sa se formeze.
    -O iubesti?!tipa exasperata de parca i-as fi spus ca piticii de gradina locuiesc pe luna si beau lapte de la vaci spatiala
    Am oftat si am bagat mana in buzunar, scotand la iveala o foaie alba.Am impins-o spre ea, concentrandu-ma la drum.Jully si-a trecut rapid privirea pe ea, ridicandu-si o spranceana in semn de confuzie.
    -Adresa lui Erik!Kate m-a santajat si trebuia sa aflu cumva unde locuia criminalul ala!am explicat pe un ton nonsalant, de parca vorbeam despre vreme
    Jully a marit ochii de surprindere si si-a lasat capul in jos.In linistea care s-a asternut peste masina am putut auzi clik-ul din capul ei cand a pus toate informatiile cap la cap, iar dupa cateva secunde s-a intors cu fata la mine imbratinandu-mi bratul.
   -Imi pare atat de rau Eddie!spuse plangand
   -E in regula pitico, e in regula!am aprobat zambind trist in intuneric    
   Ea s-a mutat la locul ei si am mers in liniste pana la spital.Ne-am dat amandoi jos din masina si am pornit inauntru.Mama si tata erau si ei in drum spre noi, noi fiind cei mai rapizi.La intrarea spitalului am vazut-o pe Skyler plangand in bratele lui Carol, dar acum toata atentia mea era dedicata Belllei.
    -Buna ziua!Bine ati...
    -In ce camera se afla Bella Black?i-am taiat-o eu rapid asistentei
   Asistenta s-a uitat nervoasa prin calculator si si-a ridicat privirea confuza spre mine.
    -Nu avem niciun pacient pe nume Bella Black.
    -Incercati Bella Gray!interveni Jully pentru mine
    Asistenta bombanea ceva si si-a ridicat din nou privirea nervoasa asupra noastra.
    -Nici Bella Gray!Acum daca ati terminat cu farsele puteti pleca.....
   N-aveam chef acum de predicile ei stupide asa ca m-am departat un pic de asistenta si am intrebat-o rapid pe Jully:
   -Cine naiba a chemat ambulanta?
   Atunci ochii lui Jully s-au marit de soc si dupa cateva secunde de concentrare care mie mi s-au parut luni, a reusit sa raspunda.
   -Kyle...
   Am simtit cum pamantul fuge de sub picioarele mele si o durere ascutita mi-a strabatut tot corpul trecand direct prin inima si rupand-o in doua bucati simetrice.Totul in jurul meu era negru si ultimul meu strop de ratiune s-a dus.
    -LA NAIBA!
   Si sunetul vocii mele in agonie rasuna acum in tot spitalul.

Capitolul 20:Cand adevarul iese la iveala

Bella’s Mind

 

   Asta cred ca a fost una dintre cele mai superbe zile din viata mea.Compenseaza tot timpul pierdut, toate cele sase luni de chin.Ma simt chiar datoare si astept ca puterea divina sa apara si sa mi-l ia pe Edward.De ce ?Pentru ca oamenii ca mine nu au parte de prea multa fericire in viata si cand o fac, trebuie sa plateasca inzecit pentru ea.

   Telefonul lui Edward ma trezi din gandurile mele.Edward il scoase si se uita la el incruntat si oftand l-a bagat in buzunar putin nervos.

   -S-a intamplat ceva?am intrebat ingrijorata

  Imi era greu sa il vad pe Edward suparat.Erea ca si cum Edward si suparat nu se potriveau in aceeasi propozitie.El era tot timpul atat de vesel, bine dispus si cu chef de glume, iar acum era cu totul schimbat.Ca si cum aceasta ar fi reflexia lui Edward in oglinda, unul schimbat...Dar pe care il iubeam lafel de mult

   -Nu, doar ca ma roaga un priten sa-i aduc niste cursuri.Ma intorc mai pe seara, iubito !a spus plasand un sarut pe fruntea mea pentru a ma face sa uit, dar eu am perceput minciuna din tonul lui

  -Ok, Edward !am spus linistita.

   Stiam ca imi ascunde ceva, dar nu vroiam sa-l presez.Ar trebui sa-mi spuna totul la momentul potrivit.Nici eu nu i-am spus despre trecutul meu, doar i-am oferit franturi din el.Asa ca merita si el un moment de intimidate.

   Am iesit aparent vesela din masina si am pornit spre casa.

 -Oh, si Edward ?am spus eu dintr-o data intorcandu-ma, amintindu-mi de ceva important

 -Da ?intreba derutat

-Multumesc pentru ziua de astazi !am spus aplecandu-ma sa-l sarut

   Sarutul lui era diferit fata de celelalte.Adica, cu Edward erau toate diferite, dar acesta trada disperarea, frustrarea si dezamagirea in acelasi timp cu iubirea ce o pastra in el.De ce ar simti Edward toate acele sentimente ?Am hotarat sa- l las pe el sa-mi raspunda, asa ca am intrat spre casa, oprindu-ma la usa sa vad cum masina dispare dupa colt.

   Am deschis usa si am pasit inauntru cu atentie.Nu prea aveam chef sa vorbesc cu nimeni, dar desigur ca Aly era deja la usa asteptandu-ma.Imediat ce m-a vazut a inecput sa topaie sarind in bratele mele si odihnindu-si barbia in scobitura gatului meu, in timp ce buclele ei formau un fel de aura in jurul micutie printese.

   -Buna, Bella !m-a salutat Aly timid, strangandu-ma mai tare la ea in brate

   -Ce faci pitic ?am intrebat-o sarutandu-i varful nasului

   -Eu bine, dal unchiul Kyle si matusa Sky ial se cealalta!spuse Aly oftand

   Eram sigura de asta.Niciodata nu mi-a placut de Kyle, dar trebuia sa pastrez aparentele.El a fost un fel de Erik pentru Sky.El a violat-o si numai din cauza lui Skiler, a ajuns exact ca mine si ca Aly :lipsita de aparare.Dar totusi Kyle mi-a castigat repede increderea.Parea un om schimbat care regreta ce-a facut si care a incercat tot timpul sa-mi fie aproape din ziua accidentului cu masina si pana astazi.Stiu ca Edward nu il agreeaza deloc si nu-l condamn pentru asta, dar simt ca am o datorie fata de Kyle pentru ca m-a ajutat sa ajung inapoi acasa si pentru ca nu ma turnat lui Erik.Dar, desi eu am trecut peste trecutul lui Kyle, Skyler nu a putut s-o faca.Si cred ca daca as fi fost in locul ei, nici eu nu as fi putut s-o fac.

   -Si ceilalti ?am intrebat eu oftand si plimbandu-mi degetele printre buclele ei

  -Toti ceilalti au plecat la cumpalatuli de oameni mali !spuse Aly bosumflata ca pe ea nu au luat-o.

  Copilul asta incepe deja sa ma ingrijoreze.Petrece prea mult timp cu July.Acum a devenit si ea o obsedata de shopping, mai tarziu o sa inceapa sa si chitaie ca ea.

  -Toti ?am intrebat eu  in incercarea de a-mi arunca din cap gandurile acelea absurde

  -Pana si unchiul Mike !tipa ea exasperata dand cu pumnii ei micuti de podea

  -Atunci Bella se revanseaza si scoate un pitic cuminte afara maine !am spus eu strangand-o si mai mult in bratele mele

  -Yeee !tipa Aly sarind si batand din palme ca July

  Trebuie neaparat sa remediez asta.O singura July e de ajuns, nu mai am nevoie si de o versiune de a ei cu mai multa energie.

  Am lasat-o pe Aly jos si am pornit spre camera lui Kyle.Cand am intrat am vazut cum el o privea amenintator pe Sky, aproape letal.Simteam fiorii pe sira spinarii, dar trebuia sa ii infrunt.Am vazut cum Kyle si-a miscat tacut buzele, iar Skyler l-a aprobat cu o privire speriata iesind rapid din camera fara sa mai spuna nimic.

   -Ce s-a intamplat ?am intrebat confuza

  Kyler s-a intors spre mine cu o bucata de hartie in mana si cu o telecomanda in cealalta.Ochii lui tradau furia, dar in ei se ascundeau si placerea si amuzamentul.

   -Uite ce-ti face familia ta !Oameni de incredere !pufni el aruncandu-mi bucata de hartie

  M-am intins pe jos dupa ea si cu mainile tremurande am deschis-o.M-a gasit Erik ?Vine dupa mine si imi trimite o scrisoare ?Am parcurs rapid randurile, simtind cum inima mea incepe sa bata din ce in ce mai incet.Era vorba despre o femeie moarta...Era mama mea !Ea era...Adica, ea nu mai este..Nu pot sa o duc pana la capat.Durerea mi-a invadat corpul, trecand prin mine ca o unda de soc electric si oprindu-se direct in inima mea din care am stiut ca se rupe ceva.

   -Edward...El stia ?am intrebat strangand hartia in mana, aproape mototolind-o

  El a ranjit intr-un mod malefic si pufnind a spus:

  -Desigur ca stia!Si nu i-a pasat niciun pic…Uite!spuse apasind un buton de la telecomanda si apasa un buton

   Televizorul s-a deschis si a inceput un film...Pe ecran apare Kate si Edward intr-o pozitie nu tocmai ortdoxa.Am aruncat cu pantoful in ecran si am iesit din camera lui Kyle, izbind usa pentru a intra.Nu puteam privi filmul pana la capat.Cum credea Kyle ca am taria necesara sa vad cum obiectul afectiunii mele  nu mai are nevoie de mine si arunca la gunoi nepasator, toate sentimentele mele pentru el.Prin toate cate am trecut ar fi trebuit sa ma simt mai puternica, dar in momentul asta eram atat de fragila incat un singur cuvant m-ar fi putut distruge.Si apoi poc!Liniste totala, am simtit cum un sentiment ciudat imi inunda corpul, simtind cum spiritul meu il paraseste.Il vedeam.Ma vedeam pe mine ucm am apucat furioasa unul din caietele mele Moleskine si am inceput sa-l desenez pe Edward cu Kate.Liniile curgeau de la sine, intersectandu-se in unele locuri si oferind viata desenului.Aveam inca o criza.Mereu se intampla asa de cand eram bipolara si nu mai facusem de mult o criza daia.Am vazut cum corpul meu isi duce frustrat mana la incheiteura si smulge bandajul.Mi-am amintit brusc de tatuajul cu numele lui Edward si un sentiment de frica m-a cupirns.Nu conteaza ca m-a inselat, u conteaza ca m-a mintit si ca el ma iubeste!Eu il vreau langa mine si acel tatuaj este singura mea dovada ca a existat Edward, ingerul meu pe acest pamant care mi-a refuzat dragostea.

   -Nuu!am tipat eu sarind pe trupul meu, insa sfarsind prin a trece prin el ca o fantoma.

   Corpul meu s-a indreptat spre sertarul meu cu lenjerie si imediat am inteles ce vrea sa faca.Lacrimi mi s-au ingramadit in colturile ochilor si au tasnit afara, in timp ce Bipolara din mine apucase deja drogurile injectandule in vene, pentru ca mai apoi sa prinda curaj sa-si taie vele, distrugand tatuajul cu numele lui Edward.

   Am tipat exasperata si m-am lasat infranta sa cad la pamant, privind cum corpul meu se clatina si el si cade la pamant, sangele prelingandu-se incet pe incheieturile mele albe si imbiband covorul cu acea substanta sacojie.

   Am simtit cum si eu imi pierd cunostinta si am auzit slab, ca prin vis, cum Jully intra in camera si tipa ingrozita telefonand la ambulanta.Dar in momentul asta nu mai imi pasa de nimic!Nu-l mai aveam pe Edward, nu mai aveam o inima, nu mai aveam sentimente, nu mai aveam nimic.Te urasc Edward Gray!Te urasc pentru ca te iubesc atat de mult!Si cu asta s-a lasat intunericul asupra mea.

Florenta

   Tocmai ce am ajuns in orasul Florenta.Tara?Italia, desigur.

   Soarele se afla pe cerul de azur, trimitand raze fierbinti si amenintatoare ce furau cu lacomie fiecare strop de racoare.Cerul era cu totul expus ochilor mei ageri, orbiti inca de stralucirea soarelui.Niciun nor pe el care sa ii acopere frumusetea ispititoare de ochii mei iscoditori, niciun nor pe cer care sa ma protejeze pe mine, ferindu-ma de tentatia mult prea mare de a lua soarele in mana si de a fugi cu el.

   Imi tarasc obosita picioarele pe aleile vechi ale orasului, ascultand cu atentie sunetul produs de izbirea tenesilor mei cu piatra veche ce se asternea pe jos, gandindu-ma la toti oamenii care au trecut pe aici inaintea mea.Suntetul era grav, ca de vioara, foarte jos.Desi pentru unii semana cu o simpla izbitura, urechea mea percepea vioara ascunsa intre pietrele pavate.

   Am inaintat, apropiindu-ma de un castel vechi, pe care oamenii de acolo il numeau  Palazzo Pitti.Stiam si eu putina italiana, dar nu o stiam atat de bine incat sa percep 80 de cuvinte pe minut.Ma mir cum acei italieni nu se incurca in vorbirea lor atat de rapida.

   Am dat din umeri si m-am apropriat de castel.Era imens si impunator, insa constructia parea destul de simpla.Cladirea se intindea pe o suprafata destul de mare, avand o forma dreptunghiulara destul de normala, rotunjindu-se un pic in unele colturi.Mai mult etaje erau suprapuse unul peste altul, ridicandu-se vre-o trei sau patru sirurui.Mai multe usi se aflau in calea mea, foarte inalte, de forma dreptunghiulara, rotunjindu-se in partea superioara.Erau menite sa ma pacaleasca, dar eu stiam deja pe unde sa intru.Asa ca luat-o subtil pe o cotitura, umbra oferita de zidurile gloriosului edificiu, protejandu-ma de razele arzatoare.Ma simteam in siguranta, exact ca intunericul oferit de paturica preferata, atunci cand erai copil si afara ploua.Am accelerat putin pasul si am intrat pe usa destul de micuta, pozitionata strategic in fata unei statui de marmura, pentru a putea fi mai greu de observat.Probabil va intrebati de ce nu folosesc intrarea principala ca toti oamenii normali.Simplu deoarece toata lumea stie ca tururile oferite de angajati sunt plictisitoare si locurile pe care le aleg ei pentru a le vizita, nu imi starnesc curiozitatea catu-si de putin, ascunzand intr-un mod ingenios adevaratele puncte importante ale castelului.

   Cu o fortare subtila asupra usii, am reusit s-o dau la o parte din calea mea, intrand incet in holul imens.Tavanul avea forma unei cupole, picturile renascentiste oferindu-mi o senzatie ciudata de confort.Ma simteam destul de bine si inaintam incet, plimbandu-mi privirea pe fiecare detaliu al camerei, fie el cat de nesemnificativ.Nu-mi permiteam sa pierd nimic.Coalanele erau inalte impodobite cu grija cu forme gratioase si pietre care-si pierdusera stralucriea acum ceva timp.

    Mergeam pierduta pe holurile imense, asemuind castelul cu un adevarat labirint si desi imi era cu totul strain, ma simteam acolo ca si cum as fi fost in casa mea, uitand complet de paznici cand sunetul unei usi izbite ma trezi din visare si trezi in mine instinctele de autoconservare.M-am indreptat pe varfuri spre usa care acum zacea deschisa, ispitindu-ma sa intru si sa vad ce secrete ascunde si eram gata-gata sa cedez tentatiei, isntinctele de supravieturie cedand in fata dorintei si curiozitatii mele, cand deodata o voce subtire si foarte fragila se auzi murmurand un poem italian.Am recunoscut fascinata fragmente din « Divina Comedie » a lui Dante si m-am oprit langa usa, fiind inspaimantata de intunericul ce se ascundea dupa ea.Am presupus imediat ca in camera este trasa draperia, deoarece sunt mai mult ca sigura ca fiecare camera din castel are cel putin o fereastra imensa.Ma lasasem vrajita de glasul ei suav, melodios ce ma facea sa ma aproprii in mod inconstient de usa camerei, intrand intr-un final, in timp ce in urma mea usa se izbise, dar eram prea vrajita de glasul acela divin ca sa mai pot sa constientizez altceva.Cred ca am ajuns in purgatoriul lor acum si sunt cun un pas mai aproape de Rai.

   Ochii mei incepusera sa se adapteze la intuneric si am reusit sa disting formele armonioase ale unei tinere femei, ascunse de o rochie lunga si vaporoasa, inchisa la culoare ce lasa gatul expus, punand in evidenta colierul alcatuit din pietre care straluceau chiar si in intuneric.Parul ei era buclat si prins in sus, sfidand legile normalului, avand o forma rotunda, ce-mi amintea de vechile peruci franceze cu care erau impopotonate manechinele din muzee.Silueta aceea subtire parea constienta de prezenta mea, asa ca s-a apropiat cu o viteza inumana de coltul opus al camerei, ascunzandu-se dupa biblioteca, dar eu inca o vedeam, insa daca intra cineva pe usa acela era condamnat sa nu ii admire frumusetea nemarginita.

   Usa se deschise din nou, cu putere si prin ea navalira mai multi gardieni care se pare ca au aflat de prezenta mea nepofita in castel.Asa ca neavand alta iesire m-am repezit rapid spre perdeaua de culoarea unui gri fumuriu si am tras-o repede in jos, descoperind triumfatoare ca geamul era deja deschis si inainte sa sar, m-am mai uitat ultima data in acel colt pentru a fi martora la frumusetea acelei creaturi in lumina soarelui.Pielea ei parea rece si dura ca marmura, insa avea culoare fidesului, in timp ce buclele ei aveau minunata nuanta a unui mahon roscat.Ochii ei erau negri si patrunzatori, bine conturati, uitandu-se la mine atenti, hipnotizandu-ma cu asprimea lor.Buzele ei erau intredeschise si aveau culoarea sangerie, colturile buzelor ei tresarind in sus, formand un zambet strengar ce ii dadeau un aer rau, malefic chiar.Rochia sacojie ii acoperea corpul fin, dar pielea de pe gatul ei o asemuiam cu creta, stapanindu-mi in mod ciudat impulsul de a ma duce si o atinge pentru a afla daca presupunerea mea este corecta.Am sarit rapid pe geam, avand in fata ochilor imaginea ei.Ma mir cum in momentele acelea dificile, inca puteam sa apreciez frumusetea ei.Acea creatura rara facea ingerii lui Boticelli sa para de-a dreptul hidosi in comparatie cu ea, insa ceva din mine stia ca ea nu putea fi inger.Era inuman de frumoasa, dar era rea, ochii ei negri ca taciunele ii tradau adevaratul caracter.

   Contempland imaginile vazute am reusit sa trec peste impactul dintre corpul meu si apele raului Arno ce imprejmuiau ceteatea, privind cum gardienii resemnati se intorceau la locurile or.Eram intr-un moment de adrenalina, simtind cum pulsa prin venele mele, inlocuind sangele si am inceput sa inot spre mal, inainte sa mai ma avant in alta aventura periculoasa.

    Daca asta e Italia, un purgatoriu pentru pacatosii ca mine, menit sa-mi arate frumusetea si dreptatea divina, atunci nu-mi pasa, o accept cu bratele deschise.

Ce este dragostea la 12 ani?

   Uite ca am ajuns sa vorbesc si despre asta.Toate fetele de 12 ani sunt "in a relationship" pe facebook.Dar ce se ascunde in spatele acestui status?
   Toata ziua aud in jurul meu:Te iubesc, te iubesc.Il aud mai des decat aud buna ziua, dar nu asta e problema.Problema este ca aceste cuvinte sunt uzate si isi pierd valoarea pentru ca sunt folosite de niste copii fara scrupule.Asa ca scumpii mei pitici care ati avut prietena inainte sa am eu telefon mobil, inainte sa va culcati, reflectati putin asupra zilei de astazi.Daca ipotetic vorbind, ar da maine o masina peste voi?Cine ar veni sa va viziteze la spital?Raspunsul vi-l dau tot eu, deoarece mi-e frica de unele aberatii care sa imi dea lumea peste cap.Langa voi la spital vor fi familia si prietenii adevarati, nu cei pe care ii saluti din politete, iar apoi ii injuri la coltul strazii cu Mihaela, cea mai populara din scoala.Dar sa ne intoarcem de unde am plecat.Ce se va intampla cu obiectul afectiunii voastre?El de ce nu va veni sa va viziteze?Simplu, e prea ocupat cu jocurile video si umblat dupa gagici goale pe net.
    Dragostea nu are varsta, stiu asta.Si sa nu credeti ca eu spun ca la 12 ani nu poti iubi, dar problema este ca unele pesoane se indragostesc prea usor, pentru ca sunt mai mature in gandire decat ceilalti.Si ce se intampla cu acele persoane idragostie?bingo, isi gasesc niste partenerii care accepta o presupusa relatie doar din curiozitate, spunand acele cuvinte atat de pretioase candva doar din politete.Asa ca, deschideti ochii si zambitit.Bucurati-va de iarba verde si de mingiile colorate ce se gasesc pretutindeni in parc.Nu cautati dragostea pentru ca ea va gasesete pe voi!

Regalitatea

   Buna!Ehh, uite ce s-a mai intamplat.Pot sa zic ca acum imi calc pe orgoliu cu aceasta postare.Vreti sa stiti de ce?Pentru ca atunci cand am creeat blogul, nu eram interesata de numarul vizitatorilor, eram interesata sa creez povesti si fan-ficuri, sa ma exteriorizez.Pana ce astazi s-a umplut paharul si a trebuit sa...Uite, pe scurt este ca vreau sa vorbesc cu voi.Sa stiu daca asta e o chestie normala sua mi se intampla doar mie doar pentru ca sunt prea idioata.
   Astazi mi s-a urat.Stiti, scolile si liceele sunt precum niste micute universuri paralele cu lumea reala.Acolo exista regi si regine(cei populari), aristocratia(elevii destul de buni sa vorbeasca cu cei populari) si pleava societatii(tocilarii).Si cum exista aceste forme de guvernamant, exista si relatii intre ele si reguli, pe care cu siguranta le stitit si voi.
   In primul rand, daca faci parte din prima sau a doua categorie si vorbesti cu unul dintre tocilari, asta inseamna sinucidere sociala.Si acum interveniti voi si spuneti ca si tocilarii aia au sentimente si ca trebuie sa ne purtam frumos cu ei.Ei, aici eu modific putin ideea.Sunt fete si baieti timizi, chiar simpatici care iti deveni prieteni buni, daca faci efortul de a-i cunoaste.Dar exista si tocilarii aceia increzuti, care cred ca daia ai numai 10 esti nemuritor.helloo, nimeni nu te-a intrebat asta.Partea cea mai rea:Indiferent cum incerci sa vorbesti cu ei, acei tocilari aroganti vor crede mereu ca iti sunt superior doar pentru ca ii ajuta ratiunea sua in cazul unora...Memo Plusul.Si la fel procedeaza si celelalte categorii.
   Deci sa clasifici elevii unei scoli sau liceu dupa popularitatea lor este un concept total gresit.Eu ii clasific dupa personalitate.De ce?Pentru ca mereu vor exista exceptii de la regula.Cine zice ca daca sunt tocilar nu ascult muzica rock sau daca sunt cea mai populara fata, am interdicite la carti?Astea sunt niste reguli nescrise, pentru ca acum sa fim seriosi...Prostia e la moda.Daca nu poti sa faci ceva, e mai usor sa te dai batut exact ca in povestea vulpii cu strugurii.Ei bine, eu nu vreau asta.Si presupun ca mai exista altii ca mine care nu sunt de acord cu prostia asta de ierarhie sociala.
   Acum serios, voi ati vazut exceptii de la regula?Eu da...Am incercat sa ma inprietenesc cu un baiat din clasa tocilarilor.Adica nu e ca si cum ar avea capuse, oameni buni.Ei bine, toate bune si frumoase prima data.Ne salutam, vorbim, ne intelegem si facem schimb de id-uri de mess.Seara, cand intru pe mess, surpriza:Acelasi baiat de la scoala incepe sa-mi spuna mie toate notele pe care le-am luat de la inceputul scolii si imi trimite poze cu carnetul lui de elev.Frate, am ajuns sa-i stiu lui carnetul mai bine ca pe al meu.Unde sunt tocilarii aia timizi si de treaba de care isi bateau joc toti anul trecut?Am reusit noi sa ii distrugem sau inca mai exista ascunsi pe undeva, speriati de noi, incercand sa se protejeze de cuvintele noastre?orice om are simtul autoconservarii.

Capitolul 19:Totul e bine cand se termina cu bine...dar daca se termina rau?

Am intrat nerabdator in camera mea, schimband hainele puse la nimereala si am luat niste haine comode.Ideeile imi asaltau deja capul.Aveam atatea idei si atat de putin timp.Chiar nu stiam pe care s-o pun in aplicare prima data.Era ca si cum esti intr-o sala goala stand linistit pe un scaun si de-o data intra multe persoane care incep sa vorbeasca simultan despre subiecte diferite si esti fortat ca pentru buna ta sanatate mintala sa te concentrezi pe vocea unuia, pentru a nu mai auzi bazaitul acela enervant produs de invalmaseala aceea de cuvinte.Dar in cazul meu, nu stiam exact pe care idee sa ma concentrez.Sau poate ca stiu...cererea mea in casatorie mi-a dat o idee geniala care sper sa nu o sperie prea mult pe Bella.

      Am vorbit pe furis cu tata pentru a stabili cateva detalii si simtind cum un zambet de idiot mi se intindea peste toata fata, amortindu-mi muschii obrajilor.Si tot cu acelasi zambet am coborat spre parter, asteptandu-mi pitica.Planul era pus la cale si chiar daca paream arogant, credeam ca ideea asta ar fi perfecta pentru Bella a mea.Si asteptam ca un copil in ziua de Craciun cand stie ca i-a cumparat ceva mamei sale si tot ce vrea sa vada in acea zi este reactia ei.

    Bella a coborat in scurt timp, inca schiopatand.In toata invalmaseala de aseara, uitasem ca ea era ranita la picior.M-am plesnit mintal si m-am ridicat rapid, pornind spre ea si ajutand-o sa coboare scarile, inainte sa mai aiba loc si alte incidente ce i-ar putea afecta sanatatea.

   -Ar trebui sa fiu mai atenta !ofta ea, coborand si ultima treapta

  M-am incruntat si tragand-o mai aproape de mine, infasurandu-mi bratul in jurul taliei ei,i-am spus :

  -Nu este vina ta ca nu citesti ganduri pentru a vedea ce vrea sa faca Kate in viitor !am consolat-o eu

 -Mi-ar placea sa citesc gandurile !spuse ea pe un ton visator

   Atunci a fost randul meu sa fiu suparat.Dorinta asta nu i-o puteam indeplini nici intr-o suta de ani, doar daca cumva nu sunt Dumnezeu si eu inca n-am aflat.Defapt, am vazut eu odata un film cu un tip care era Dumnezeu pentru o zi.Idiotul si-a folosit puterile dumnezeiesti ca sa desparta ciorba aia din castron in doua, in stilul lui Moise.Eu in schimb mi-as fi folosit puterile pentru a-i oferi lui Juli un dulap fara fund.Cu putin noroc, s-ar fi pierdut pe acolo si nu as mai fi fost nevoit sa-mi apar iubita de Pikachu.Un dusman in minus.Si probabil ca l-as fi transformat pe domnul Robinson intr-o musca sau o broasca, numai pentru propriul meu amuzament.Deja il vedeam in fata mea sub acea forma de broasca, asteptand o printesa frumoasa sa-l prefaca la loc, ca intr-un basm.Dar daca tot eram Dumnezeu pentru o zi, m-as fi asigurat ca acea printesa nu exista si asa as fi dat peste cap toate cartile de povesti pentru copii.

     -Edward, s-a intamplat ceva ?ma intreba Bella agitandu-si mana prin fata ochilor mei

     -Nu...de ce ?am spus putin confuz

    -Pai, e normal ca iubitul tau sa fixeze un punct din camera si sa rada la vederea lui ?intreba ridicandu-si sceptica o spranceana

   -Iubito, credeam ca ai inteles ca niciunul dintre noi nu este normal !am spus chicotind, deschizandu-i usa politicos

  Ea ma privi concentrata, presandu-si buzele una de alta in incercarea de a afla ce gandesc.

    -Degeaba incerci, Bells !Niciodata nu vei afla ce gandesc !am zis atingandu-mi fruntea cu degetul aratator

    -Cand o sa pot face asta, nu o sa mai razi asa frumos !chicoti ea, facand cu ochiul

   Am deschis portiera rapid, ajutand-o sa urce in masina cu grija.

    -Si unde mergem prima oara ?intreba ea indiferent, dar eu stiam ca sub indiferenta asta se ascunde o curiozitate arzatoare

   Eu am dat din cap razand si m-am concentrat pe sofat.Simteam cum se foieste langa mine, batand nervoasa din picior, dar mi-era prea frica sa ma intorc si s-o privesc, deoarece stiam ca daca as face greseala asta, i-as dezvalui imediat destinatia noastra planuita cu atata grija.Nu puteam sa distrug chiar acum surpriza si sincer sa zic, era adorabila cand avea fata aceea de copil mofturos.

   Am dat repede coltul si am ajuns la spitalul unde lucreaza tatal meu.Amintiri sumbre imi invadau subconstiientul, amintindu-mi de timpul de practica pe care le-am facut aici doar pentru a o uita pe Bella sau ziua in care ea a venit aici atat de ranita.Am scuturat din cap, in incercarea patetica de a scapa de acele amintiri sumbre.Sunt foarte bun la reprimat lucruri neplacaute, dar cum sa nu-mi amintesc de cea mai sumbra perioada a vietii mele.Liceul este nimic pe langa ce am fost eu obligat sa traiesc.As fi de acord sa repet liceu pana mor, doar ca sa uit amintirile care si acum ma bantuie.

   -Esti bine ?ma intreba Bella punandu-si o mana pe umarul meu consolator

  Am asteptat un minut sa ma linistesc pentru a ii spune adevarul.

   -Da, doar ca am facut o vizita rapida la arhiva amintirilor !am spus chicotind, incercand sa destind atmosfera

   -Edward, trebuie sa scoti amintirile din pestera lor sumbra, doar in masura in care amintirile te vor face fericit!zise apropiindu-se mai mult de mine

  Eu am incuviintat serios din cap si dupa inca cateva momente, am coborat din masina si am luat-o pe Bella de mana, sustinandu-i greutatea cu un brat, pentru a face lucrurile mai usoare pentru ea.Nu puteam sa ma plang.mi facea placere sa am un pretext pentru a fi atat de aproape de ea.Simteam mirosul de frezii emanate de fiecare por, care imi lasa gura apa.

   -Ce facem la spital ?intreba ea usor speriata

  Am inceput sa rad.Si acum mi se parea ciudat ca nu ti-e frica sa-ti risti viata plecand in lume fara sa spui nimanui nimic de tine, dar totusi ii era frica de orice fel de ac.Nu o sa inteleg niciodata fobia ei fata de ace.Si totusi ce ma ingrijora defapt, era faptul ca ei ii era frica de ace si totusi vroia un tatuaj.Cum avea ea de gand sa suporte un intreg tatuaj, daca ea nu isi putea face nici analizele singura.

  -Am venit pentru niste analize !am mintit eu, parand indiferent

  Am simtit cum corpul ei devinde imobil si pot sa jur ca am auzit cum inima ei s-a oprit pentru cateva secunde foarte lungi.Sangele i s-a scurs din obraji, iar fata ei era mai palida ca a unui cadavru.Defapt, in timpul practicii, am vazut cadavre care aratau mai bine decat ea.

  Ea a inceput sa se zbata in stransoarea ferma a bratelor mele, dar eu am fost atent si nu am lasat-o sa scape.Oricum nu putea ajunge prea departe, avand piciorul ranit.Cred ca si ea si-a dat seama de asta pentru ca dupa cateva momente a incetat sa se mai zbate si si-a pus infranta capul pe pieptul meu.Eu mi-am apropiat buzele de urechea ei si i-am zis bland :

   -Daca esti fetita cuminte, iti promit ca nu facem niciun fel de analize !am asigurat-o eu muscandu-i incet lobul urechii

   Am simtit cum tremura in bratele mele si departand-o usor de mine, i-am zambit incurajand-o.Ea mi-a raspuns la zamebt si m-a inghiontit cu cotul in gluma.

  -Cand nu o sa-mi mai fie frica de ace nu o sa mai cu ce sa ma speri !spuse scotand triumfatoare limba la mine

  -Adevarat !am oftat eu resemnat.Dar mereu iti va fi frica de ace !am continuat ciufulind-o discret

   -Macar acum imi spui si mie unde mergem ?ma intreba ea zambind timid si punandu-si expresia aia de catelusi, invatata de la Juli.

  -Nup !am spus atingandu-i varful nasului.Stii ca nu ar trebui sa petreci atata timp cu Juli !am continuat eu meditative

  -Mai taci!zise razand.Defapt, am impresia ca voi doi nu sunteti frati…Cred ca ati fost schimbati la nastere sau ceva in genul!a spus chicotind

 Amuzat de ideea ei, mi-am coborat fata la nivelul ei si am soptit:

  -Si eu cred la fel!

  Atunci ea a inceput sa rada si mai tare, atragand atentia tuturor oamenilor din spital.Ei se incruntau la ea si unii chiar ii aruncau priviri ucigatoare, dar mie nu-mi pasa.Imi placea s-o vad fericita pe ea si as fi fost in stare sa ma cert cu tot spitalul doar pentru piticul meu.

   -Ti-am zis vreodata cat de indragostit sunt de zambetul tau ?am intrebat acoperindu-i ochii cu mainile pentru a intra la Maternitate

  -Hey !se bosumfla ea.Sincer nu mi-ai spus niciodata, continua ganditoare.

 -Atunci iti spun acum :Iubesc zambetul ala al tau strengar !am spus trecandu-mi mana prin buclele ei de mahon din crestetul capului coborand pana la talia ei

  Apoi am tras-o de mana si chiar atunci o femeie aducea un bebelus pe lume.Asta mi se parea unul dintre miracole si chiar daca pentru altii era ceva banal, eu nu puteam descrie emotia.Cel mai fascinant era sa fi in locul femeii, sa simtit emotiile ei, bucuria, fericirea, mandria si totusi durerea de a aduce un copil pe lume.De a da nastere unei noi fiinte, atat de micute si fragile...

   -Uite un miracol !i-am spus eu zambind slab si privind-o cu blandete

  Ea si-a ingropat fata in pieptul meu si a inceput sa lacrimeze.Probabil ca intenistatea emotiilor au coplesit-o si pe ea.Mai ales ca Bella era atat de perceptiva cu oamenii din jurul ei.

  -Edward, e...minunat !spuse cu un zambet in glas strangandu-ma si mai tare in brate

  -Stiu, iubito !i-am sarutat eu crestetul capului

   Dupa aceea am vazut mai mult copii nou-nascuti si am vazut privirea afectata a Bellei pe care incerca sa o ascunda.Era frumos…Bella se potriviea atat de bine in acest cadru.Nu mi-am imaginat niciodata cum ar arata in postura de mama.Ea e tot timpul atat de buna si altruista.Ar fi o mama grozava.

   -Mergem?am intrebat eu zambind si ridicandu-I barbia tandru cu degetele

  -Sigur!spuse ea cu o voce strangulata

 Am luat-o de mana si am pornit spre urmatoarea destinatie.Nici de data asta nu i-am descoperit locul unde vom merge, amuzandu-ma teribil de fata ei imbufnata asemanatoare cu cea a lui Aly.Se vede ca erau suroruri.

   Am oprit in fata salonului de tatuaje, privind fata Bellei cum se lumineaza si un zambet strengar se intindea pe fata ei.

   -Un tatuaj ?striga uimita.Esti nebun ?intreba sarind in bratele mele

   -Nebun dupa tine, scumpo!am spus strangand-o automat in bratele mele.Si credeam ca tatuajul este una dintre dorintele tale secrete…-am continuat pe un ton innocent

     -Ai citit lista!ma acuza ea

    -BA NUU !am ripostat eu prefacandu-ma uimit

    -Ohh fir-ar si chiar vroiam sa-mi indeplinesti dorinta cu delfinul...-spuse visatoare, colturile buzelor curbandu-se in jos

   -Dolphin? Cosa diavolo il delfino?( Delfin?Care naiba delfin?)am intrebat mai mult pentru mine

  -Haha!Te-am prins !spuse scotand limba la mine

 Sa ma ia naiba.Am uitat ca mult prea perfecta mea iubita stia acum si italiana.Si ar fi bine sa inventez o scuza destul de rapida, altfel mult prea perfecta mea iubita mai sus mentionata, va veni si ma va macelari noaptea in somn.Sau cel putin va incerca...

  -Eu...Pai sa vezi ce intamplare amuzanta !am spus eu trecandu-mi mana prin par

 Ochii ei ma priveau curiosi, incarcat cu o urma de amuzamet ce vroia sa ramana ascunsa.Si asa ar fi ramas, daca nu as fi cunoscut-o atat de bine pe fiinta uimitoare care se afla acum in fata mea.

  -Stiai ca Rapunzel are parul de sase metri ?am intrebat inocent amintindu-mi de o poveste pe care mi-a spus-o Aly candva

  -Nu...-spuse ea derutata.In mod sigur la asta nu se astepta, asa ca am decis ca acum ar fi sansa mea si am incercat sa-i ametesc memoria.

  Mi-am apropiat buzele de obrazul ei sub privirile ei mirate si m-am trecut buzele de-a lungul obrazului, coborand pe maxilar si oprindu-ma intr-un final in coltul buzei pentru ca mai tarziu sa imi apas delicat buzele de ale ei, despartindu-le cu grija si introducand limba mea in gura ei.Lucram cu atentie, desi placerea ma facea si pe mine sa imi pierd concentrarea, facand greseala de a ma lasa condus de ea cateva secunde, pentru ca mai apoi sa preiau eu conducerea punand mai multa pasiune in sarutul nostru.

   M-am intors multumit, inchizand ochii si ascultand respiratia ritmica a iubitei mele, care inca isi plimba degetele ei lungi prin parul meu.Nici nu stia ce stare de bine imi oferea acel simplu gest.

   -Mai bine am merge, inainte sa pierdem programarea !am spus eu in incercarea de a schimba subiectul.

   -Sigur...-spuse ea nesigura, fiind inca ametita de sarutul de mai devreme

  Am zambit multumit de victoria mea si am ajutat-o sa coboare, sprijinindu-se de mine in incercarea de a merge pe ambele picioare.Incercam sa uit motivul pentru care schiopata Bella, pentru ca diseara aveam sa ma intalnesc cu acel ceva pentru a face sex.Da, fac sex cu Kate si n-am nici o problema.Si stiti de ce ?Pentru ca in opinia mea, a fost si mereu va fi o tarfa.Cu Bella mea nu fac sex, cu ea fac dragoste.Cu micuta mea sunt bland, atent, grijuliu, tandru, corpul ei fragil oferindu-mi placere fara a se stradui.Eram atat de incantat de inocenta ei.In timp ce cu Kate eram dur, salbatic, imi lasam instinctele de vanator sa iasa la iveala si impingeam dur, fara mila, simtindu-ma al naibii de bine cand ma impingeam in ea din ce in ce mai tare, mai adanc si mai rapid.Uram lucrul asta, dar si cu Kate ma simteam al dracului de bine.Insa mereu ma intorceam la Bella.Mereu am fost atras de alb, de puritate si niciodata nu as fi cautat mai mult decat Bella, daca nu ar fi fost Erik.Sunt sigur ca nici macar daca Bella m-ar fi rugat, nu as fi putut face cu ea sex salbatic, sa las instinctele mele sa iasa la suprafata, sa fiu atat de dur cu obiectul afectiunii mele.Nici macar nu as fi simtit un gram din placerea care mi-o ofera tandretea si inocenta Bellei.Este ceva diferit, ceva de vis care ma face si pe msa cred ca apartin Raiului si luminii macar pentru o clipa.

   Am intrat amandoi in salon, Bella studiind cu privirea fiecare coltisor al camerei.Au aparut un baiat si o fata la care ne-am programat.

  -Hey, eu sunt Derrek si ea e colega mea, Amber.Noi o sa va ocupam de voi.

 Eu si cu Bella am zambit si ne-am prezentat si noi, politicos.

  -Edward, vino cu mine !zise Derek facandu-mi semn catre o camera de culoare verde.

  Era foarte dezordonata plina cu postare, cd-uri cu muzica si multe reviste.A daramat un teanc de ziare de pe un scau negru si mi-a facut semn sa ma asez in timp ce el isi aducea instrumentele.

   -Si ce sa fie ?intreba el pe un ton plictisit.O masina ?O poza cu o femeie dezbracata ?

   Am chicotit la replica lui Derrek.Astea erau clisee.Credea cumva ca este intr-unul dintre filmele acelea cu motociclisti ?

  -Vreau sa scrii pe incheietura numele iubitei mele, Bella.Si vreau cu litere vechi, scrisul edwardian !am zis zambind si facandu-i cu ochiul

  El a ramas socat, gura lui formand un o perfect, dar n-a mai comentat nimic si s-a apucat de treaba.Am simtit cum acul imi intepa incet pielea, lasand urme de tus negru.Durerea era tolerabila asa ca am facut decat sa-mi inclestez pumnul pentru a nu incepe sa tip ca o fetita sau mai bine zis, ca Bella.

  -Si e chiar asa speciala fata asta ?intreba Derrek cu o urma de curiozitate in voce

  -Cea mai speciala fata.O iubesc...-i-am raspuns sincer

 El a ramas pe ganduri cateva secunde continuandu-si treaba si deschizand uneori gura pentru a o inchide din nou cateva secunde mai tarziu.

    -Si de unde stii ca si ea te iubeste ?intreba din nou zambind afectat

    -Nu stiu asta...dar o simt.E ca si vantul.Nu-l vezi, dar poti sa-l simti.

 El a dat din cap in semns ca a inteles si dupa inca cateva minute a terminat, acoperind tatuajul cu o folie care trebuia sa stea acolo cateva zile.

     -Raman dator, frate!am zis eu strecurandu-I banii in buzunar

     -N-ai pentru ce!spuse razand.Vezi ce faci cu fata aia..Ai grija de ea !

     -Fi sigur ca asta o sa fac !am zis razand

  Am iesit din salon si dupa un sfert de ora a aparut si Bella zambind multumita.

    -A fost fetita cuminte ?am intrebat-o eu pe Amber

    -Foarte cuminte !m-a aprobat aceasta razand.Nici macar o lacrima nu i-a curs !

   -Asta-i iubita mea curajoasa !am zis strangand-o pe Bella protective in bratele mele

   Dup ace le-am mai multumit odata lui Amber si Derrek, am decis sa mergem spre casa.Niciunul dintre noi nu a vrut sa spuna ce si-a tatuat pe incheietura, asa ca a ramas sa vedem deabia dupa ce o sa-si dea bandajul jos.

   In timp ce conduceam spre casa, am primit un mesaj de la un numar necunoscut.

   « Ne vedem la hotelul La dollce Bella, in jumate de ora.Nu inarzia !

                                                                                      Pisicuta ta dulce,

                                                                                                       Kitty Kate »

   Am oftat si am bagat telefonul in buzunar, oprind pe aleea din fata casei.

   -S-a intamplat ceva?m-a intrebat Bella ingrijorata

  Fata asta ma cunostea prea bine si asta ma facea sa ma simt si mai prost pentru ca aveam de gand s-o mint.

   -Nu, doar ca ma roaga un priten sa-i aduc niste cursuri.Ma intorc mai pe seara, iubito !am spus sarutandu-i fruntea

  -Ok, Edward !spuse mai linistita, dar iesind suspicioasa din masina

 -Oh, si Edward ?intreba ea intorcandu-se spre mine

 -Da ?

-Multumesc pentru ziua de astazi !spuse aplecandu-se sa ma sarute

   Mi-am luat la revedere de la Bella si am pornit spre hotelul La Dollce Bella.Numele ma ironizeaza atat de mult si ma facea sa ma simt si mai oribil.Exact ca idiotul care isi inseala mult pre perfecta iubita.

   Am urcat in camera si acolo am dat de o atmosfera incinsa:o Kate imbracata intr-un sutien minuscul dantelat si o pereche de bikkini transparenti.Automat m-am intrebat cum i-ar sta Bellei imbracata asa, dar n-am avut timp sa speculez mai multe, ca Kate a sarit pe mine, repezindu-se direct la inchheietoarea pantalonilor mei si jucandu-se fara probleme cu partile mele mai sensibile, care deja se excitara.A inceput sa suga si sa linga pielea goala, infingandu-si unghiile ascutite in spatele meu, pentru ca mai tarziu sa intru in ea cu miscari sigure, dar dureroase, care se pare ca ii provocau o placere imensa.Am tavalit-o in fiecare coltisor al camerei, rupand hainele de pe ea, in tot acest timp avand-o pe Bella in mine.Eram dezgustat pe mine, dar o faceam pentru ea, pentru iubirea mea.Cel mai bun lucru a fost probabil faptul ca nu m-a sarutat deloc.N-as fi putut s-o tradez pe Bella in acel fel si se pare ca ea a inteles acest lucru.Imediat ce am terminat ea a cazut epuizata in pat adormind pe partea ei de pat.Eu nu puteam in schimb sa fac acelasi lucru, simtindu-ma mult prea vinovat pentru ce am facut, asa ca am luat adresa unde se afla Erik si am plecat din hotelul acela.Nu puteam merge inca acasa, asa ca am inceput sa hoinaresc prin cel mai apropiat parc, gandindu-ma la tot ce am facut.Ma blestemam pentru faptul ca imi placuse atat de mult si pentru ca o inselasem pe Bella, dar o facusem pentru binele ei.O iubeam pe Bella si fara sa-mi ofere trupul ei.Ii adoram sufletul, trupul in schimb il divinizam, dar stiu ca trupul ei n-ar fi fost nimic fara sufletul ei pur.

   Cand m-am mai linistit am plecat spre casa, dar inca de la usa se auzeau tipete, iar ambulanta se pare ca se afla in fata casei noastre.Am deschis disperat usa din fata si am ramas socat la imaginea ingrozitoare din fata mea...