Capitolul 11:Adio...sau buna?

   Dupa 6 luni...




   Atata timp trecut.Nu stiu cat este ceasul sau macar data, dar nici nu vreau sa stiu.Nu este de ajuns ca ea nu este cu mine?Atata timp trecut si inca ii simt lipsa.Doar ca nu am putut sa o uit.Am iertat-o pentru decizia ei, am reusit sa ma iert si pe mine pentru ca nu am fost destul de bun pentru ea, dar sa o uit imi este imposibil.Am incercat, m-am apucat de fumat, deja a devenit o rutina pentru mine, insa niciodata nu am pus gura pe alcool.Acea durere, acea inima sparta in atatea mii si mii de bucatele, imi dovedeste ca ea a fost reala si ca ea chiar a existat si nu a fost doar un vis bolnav de-al meu.Nu am mai auzit nimic de ea din ziua aceia, nici macar nu puteam stii daca este bine.Putea fi chiar moarta acum fara sa stiu, dar asta era imposibil.Pe langa toata supararea mea simteam si frica si dezgustul ei.Nu stiam ce ii provoaca acea stare si as fi dat orice sa fiu langa ea pentru a-i alina durerea, dar in acelasi timp asta imi dovedea ca inca este in viata.Am descoperit ca aceasta conexiune ce se formase intre noi era prea puternica pentru a putea fi rupta chiar si de distanta ce era pusa intre noi.Tot timpul aveam in fata ochilor fata ei in forma de inima, pielea ei palida, moale si atat de delicata, ochii ei asemanatori cu doua oceane de ciocolata in care ma inecam ca un disperat si mai ales buzele ei ca doua petale de trandafir ce se simteau atat de bine suprapuse peste buzele mele.
   Am ascultat-o pe Bella si mi-am urmat visul.Vroiam sa fie mandra de mine cand se va intoarce, fiind ca sunt sigur ca intr-o zi dragostea noastra atat de puternica ne va aduce din nou unul langa altul asa ca am continuat sa lupt pentru un loc bun la facultate.M-am razgandit pe ultima suta de metri si am ales bolile psihologice in loc de medicina ce am studiat-o atatia ani.Vroiam sa ajut toate persoanele care erau in situatia Bellei.Am reusit sa si intru la facultatea pe care am ales-o cu cele mai mari note din liceu.De cand a plecat Bella am fost ca o fantoma si desi nu prea mancam, aveam grija sa invat totul pentru a avea cele mai bune note.Imediat ce am aflat de disparitia Bellei m-am mutat din casa parintilor mei, inainte ca Henry si Alicia sa-si termine vizita in Paris, lasandu-mi fratii sa se descurce singuri.Nu am mai trecut de acasa de atunci, telefonand odata la cateva luni pentru a ma asigura ca totul este bine.La liceu inca ma mai intalneam cu fratii mei si cu Nick si Maddy.Mike a ales ca specializare dreptul.Cine ar fi crezut ca glumetul si imaturul de Mike ar alege tocmai dreptul ca profesie, dar i-am multumit domnului cand am aflat ca a intrat fiind ca dintr-o scurta discutie cu el, am aflat ca daca nu ar fi reusit sa intre s-ar fi dus la prima manastire si s-ar fi calugarit.Nu aveam o problema personala cu calugarii, doar ca nu vroiam ca Mke sa fie primul membru al familiei Gray care era raspopit pentru faptul ca spiona maicutele la dus, sau ca impusca vrabiutele de pe gard.Maddy in schimb a ales jurnalismul, sustinand ca vrea sa fie un paparazzi in devenire.Nick si Juli mai au inca un an in liceu, desi Juli vrea sa mearga pe Design si Nick se va duce cu siguranta pe istorie.Parintii mei au fost foare intelegatori cu mine, acceptandu-mi decizia si spunand ca ma vor sustine orice ar fi.Cu facultatea ma descurc destul de bine, fiind cel mai bun student.De Kate, cea care mi-a distrus fericirea, nu am mai auzit nimic.Stiu doar ca dupa absolvirea a plecat in Los Angeles pentru a deveni un model si prietenele ei din liceu au insotit-o.Dupa ce a plecat Bella, ea a profitat de situatie si a incercat sa ma seduca in toate modurileposibile, dar spre disperarea ei mereu ii ignoram tinutele pe care unele le-ar fi considerat sexi, dar eu le consideram vulgare.Tot timpul se tinea dupa mine, dar inainte cu o saptamana Juli si Maddy i-au rupt extensiile si de atunci nu a mai indraznit sa se apropie de mine.Le-am fost profund recunoscator si le-am rasplatit cu cate o geanta Chanel.Cand am fost la cumparaturi pentru ele, am gasit in vitrina unui magazin, un inel superb din aur, cu pietricele micute asezate in forma de inima si cusute cu fir de argint, oferindu-le o stralucire aparte.Imediat ce l-am vazut mi-am amintit de Bella si am decis sa-l cumpar pe loc, in speranta ca atunci cand o voi revedea imi voi face destul curaj pentru a-i cere sa nu ma mai paraseasca niciodata.
   -Edward, a fost adus un nou pacient!
   Aa, da!Am uitat sa mentionez.In timpul liber, pentru a ma mai lasa de tigari, am decis sa-i dau ceva ajutor tatalui meu la spital.Stiam destula medicina pentru a profesa, desi eram specializat pe boli psihologice.Tatal meu a fost foarte incantat si a primit foarte fericit propunerea.
   -Care este numele ei si de ce a venit?am intrebat eu in timp ce ma indreptam cu Adrian, asistentul meu, spre biroul de consultatii
   -Numele ei este Andrew Bella Black si a suferit un accident destul de grav.Este internata la urgente, iar doctorul Gray se afla deja in salon examinand-o si....
   Nu mai auzeam nimic in jurul meu.Nu o mai vad de nu stiu cat timp pe Bella si cand in sfarsit imi este dat sa o revad, ea zace ranita in camera de urgente?Destinul imi joaca o farsa sau ceva?Oricum cum a putut Bella sa sufere un accident cand stiu ce sofer prudent era ea si ca nu depasea niciodata 89 de kilometri.
   -Tata, cum este Bella?am intrebat ingrijorat intrand in salon
   Ingerul meu era acolo.Zacea pe patul de spital, legata de atatea aparate inutile.Corpul ei atat de fragil era acoperit cu bandaje pline deja cu sange.Statea acolo inconstienta in timp ce pe fundal se auzea bipaitul lent si rar al batailor inimii ei.
   -Edward...ea este in coma.Nu are prea multe sanse de a supravietui fiule!mi-a zis tata in timp ce lacrimile ii curgeau din ochi
   Era ca si cum tavanul mi-a cazut in cap.Cum naiba sa mi se intample tocmai mie asta?Bella a mea sa fie moarta?Nu pot concepe asa ceva.
   -Si...ce ai de gand sa faci?mi-au iesit cuvintele tremurate printre lacrimi
   -O vom deconecta de la aparate...-a soptit tatal meu inainte sa-si duca mainile la tample
   De ce trebuie sa fie viata atat de grea?Cum as putea eu trai fericit cand stiu ca Bella mea va zace ingropata sub doua tone de pamant."Nu pot trai fara viata mea.Nu pot trai fara sufletul meu."Cata dreptate avea, cum as putea eu trai cand stiu ca sufletul meu este ingropat adanc in pamant?
   -Pot sa-mi iau adio de la ea?am inganat, cuvintele iesindu-mi aproape sfasiate
   -Desigur fiule!mi-a zis batandu-ma usor pe umar.Adrian vin-o in biroul meu!a strigat tata iesind impreuna cu Adrian
   Cand m-am vazut singur, am ingenunchiat langa patul iubitei mele, privind-o cum doarme.Cum se putea intampla asa ceva?Asta era o tragedie, nu o viata normala.
   -Bella, iubito, mi-a fost atat de dor de tine!am zis sarutandu-i tandru fruntea
   -Si mie Edward!a zis ea sarind rapid din pat si imbratisandu-ma
   Ce naiba, am pierdut eu ceva?Bella era sau nu in coma?Acum fabulam sau asta era chiar realitatea?Cred ca iar am fumat cam mult si am vise din alea ciudate, asa ca macar sa vad cum se termina.
   -Bella, traiesti?am intrebat-o eu aproape tipand de bucurie si strangand-o puternic in bratele mele
   -Da Esward!mi-a zis lasand un sarut mic pe obrazul meu.Erik m-a gasit si...a incercat sa ma duca si pe mine in Italia cu celelalte fete, dar am avut o criza...stii doar boala de care sufar si am simulat un accident de masina!Ceva trucuri invatate de la Kyle si Sky, niste prieteni, si am reusit sa-l pacalesc si pe Henry.Ma doare sa fac asta, dar este singura solutie sa scap de ei.Am strans prove Edward, si o sa-l pot baga in sfarsit pe Erik in inchisoare!mi-a zis Bella, ochii ei sclipind jucausi
   Eu ramasesem impietrit incercand sa asimilez informatia.Era prea mult pentru mine.Micuta mea era amenintata de un nenorocit care a violato si care acum vroia sa o scoata la produs?Vroia sa pangareasca cel mai frumos inger de pe pamant?Ingerul meu?Si ea acum vine si imi spune ca a strans probe.O iubesc pe micuta asta!
   -Bella, te iubesc!am zis eu lipindu-mi buzele de ale ei
   Imi era foarte dor de ea si senzatia oferita de buzele ei suprapuse peste ale mele, era una pentru care as putea ucide.A lipsit prea mult si mi-a fost prea dor de ea.
   -Si eu te iubesc Edward...mult!mi-a zis ea cu buzele inca lipite de ale mele