Capitolul 17:Decizie de moment

   Stateam intinsa pe pat cu ochii in tavan.Nu indrazneam sa inchid ochii, eram sigura ca trebuie sa apara ceva care sa ne strice planurile.Nu putea fi atat de usor...Si, daca Rachel si Josh aveau sa dispara, inseamna ca un alt necaz si mai mare ma asteapta.Nu pot sa cred ca Rachel si Josh vor disparea din viata mea si totul va fi roz.
   Deodata Meison sari in picioare, aterizand usor pe podeaua de langa pat.Statea incordat cu ochii pe jumatate inchisi si astepta...Oare ce astepta?
   -A inceput!m-a anuntat el si facand o saritura pe spate, ocupa o pozitie periculoase de lupta.Alice!Emmet, las-o pe Alice se descurca!Sarah ajuta-l pe Emmet!
   A inceput deja sa-mi relateze batalia.Stiam ca el este aici, in aceiasi camera cu mine, insa mai stiam si ca mintea lui este pe terenul de lupta.
   -Sarah, nu-l rani!Haideti, lucrati impreuna!racni el nervos.Tyler, nu mai face pe grozavul!
   Am tresarit la auzul ultimului nume.Aproape uitasem de Tyler, chiar nu ma mai gandeam deloc la ce s-a intamplat cu el si nici nu trebuie s-o fac.I-am promis lui Meison ceva si am sa ma tin de cuvant.Compromisul este compromis!
   Meison se balansa de pe un picior pe altul facand sarituri ingenioase in aer.Apoi, isi pusese protector mana pe talia mea si am simtit cum trupul i se incorda.Privea atent si amenintator fereastra, buzele dezvelindu-i dintii stralucitori si tari ca otelul.Se lupta cu un marait interior incercand sa-l mentina ascuns.
   -E aproape...
   Asta a fost tot ce a apucat sa spuna apoi se facu o liniste totala.Cateva clipe nemasurabile, am sperat ca totul va fi bine, insa speranta mi-a fost ruinata cand am auzit un sunet ascutit si apoi am vazut cum fereastra se transforma in mii si mii de cioburi ascutie ce se indreptau spre mine.Meison ma trase imediat din calea lor, cazand impreuna cu mine pe patul lui moale.
   Josh si matusa mea Rose isi facura aparitia, intrand glorios pe fereastra sparta.Josh marai furios cand il vazu pe Meison aproape de mine, insa Meison ma stranse si mai tare uitandu-se atent la matusa Rose.
   -Ce cauti aici?!am intrebat eu dur, rupand momentul acela solemn.
   -Isabella, draga mea, este timpul sa te intorci acasa!incepu matusa Rose.
   -Matusa, stii ca nu am de gand sa fac asa ceva!
   -Isabella, hai sa dam cartile pe masa!
   -Nu ma voi intoarce!Nu ma intereseaza!
   -Bella, chiar ar trebui sa o asculti, imi sopti Meison in ureche.
   -Isabella, zis matusa Rose punand accentul pe numele meu, nu mai imi spune matusa sau Rose.Eu nu sun matusa ta...
   Ce?Eram foarte confuza...Cum adica nu era matusa mea?Cine putea sa fie?Cum am pututsa locuiesc atata timp in casa cu un necunoscut?Atatea intrebari fara raspuns...
   -Atunci, cine esti?am intrebat-o eu cu o ura profunda in voce.
   -Sunt Angela!Dar vreau sa-ti arat adevarata mea forma...
   Trupul ei ridiat si scund se transforma intr-unul subtire si zvelt.Fata ei palida si curata era accentuata de niste ochi albastri patrunzatori si de niste buze rosii-sangerii.Umerii ei albi ca de zapada erau acoperiti de niste bucle aurii, cu cateva suvite aramii.Rochia aceea larga si urata se transforma intr-una scurta pana la genunchi, colorata intr-un albastru marin, fara bretele, stransa pe silueta ei ca de clepsidra.In picioare purta niste tocuri cui legate de glezna cu panglici negre de satin.La gat purta un medalion in forma de inima pe care era inscriptionat ceva in latina, iar pe brat avea desenata o semiluna argintie.

   -Isabella, fac parte din Conclavul Creaturilor Mitice.Presupun ca Meison nu ti-a spus nimic despre noi.Fac parte din clanul familiei Vittorio.Acest clan este format din cei mai puternici reprezentanti ai speciei lor.Si desigur si din mine, care am puterile tuturor, avand cel mai inalt grad.Isabella, tu ai puterile unui scut.Esti om, nu o monstrozitate ca noi si te-ai nascut cu aceasta putere de cand erai mica.
   -Dar Meison putea sa-mi citeasca gandurile inainte!am spus eu incercand sa asimilez informatiile.
   -Da, insa puterile tale se activeaza dupa ce inplinesti 18 ani.Acum, lasa-ma sa continui!I-am indus pe parintii tai in eroare facandu-i sa creada ca le sunt ruda si te-am luat sub tutela mea.Cum ai ajuns aici, toti baietii au format o coada in jurul tau si trebuia sa am grija cu tine.Cand i-ai iplicat si pe Meison si pe Tyler in viata ta era prea mult, asa ca am decis sa te elimin, ajutandu-l pe Mike sa te omoare, insa el nu si-a tinut cuvantul.A vrut sa te transforme, fapt care ti-ar fi distrus puterile tale de scut.Dar Meison a aparut la momentul potrivit!Acum, tu esti ultimul scut din lume si Conclavul are nevoie de tine...
   -Si Josh?
   -Ahh, da!El este reprezentantul vampirilor, insa el este un alt fel de vampir.Stii, exista doua tipuri:primii sunt cei care traiesc vesnic fara sa imbatraneasca, avand cate un dar specific, iar al doilea tip este reprezentat de vampirii care se reincarneaza, trecand prin mai multe cicluri de existenta, ei avand mai multe puteri "magice".Josh pusese ochii pe tine, dar afland ca esti sub tutela mea, a cautat sa gaseasca alta fata asemeni tie.Aceasta a fost rachel, care este un scut la fel ca si tine, sau mai bine zis era.Acum ea este un vampir complet asemeni lui Josh.
   -Ei, eu nu am de gand sa ma alatur Conclavului!Voi ramane cu Meison si voi deveni un vampir "normal"!Aceasta este decizia mea!
   -Nu a spus nimeni ca te rugam sa te alaturi Conclavului, poti ramne cu Meison,insa va trebui sa ramai om!
   -NU!NU!NU!am tipat eu ca arsa!Trebuie sa existe o solutie...

   -Ar putea fi una!imi spuse Angela.Trebuie sa gasesti o muritoare puternica si sa-i transferi puterile tale.Va trebui sa efectuezi Ceremonia Renasterii.Insa, este posibil ca trupul ei de muritoare sa nu reziste si va trebui sa ai grija.Vei efectua ceremonia la Luna plina.Va trebui sa te prezinti in fata Conclavului si sa accepti sa-i dai puterile unei tinere alese de noi.Totusi, dupa ce iti pierzi puterile, inca vei fi un scut pentru cei din specia ta blocandu-le accesul in capul tau.Deci accepti?
   -Da!am zis eu fara sa ma gandesc un minut.
   -Sa te prezinti peste trei zile la Vatican, de acolo te preluam noi.Nu intarzia, noi nu acordam si a doua sansa....
   Va urma...<3