-Rachel!am strigat eu.
Ea isi intoarse ochii ei negri si ma tintui cu privirea, in timp ce isi muta buclele ei blonde-rosiatice pe umarul drept.Arata atat de bine desii semana cu o nomada.Acele bucle minunate erau nepieptanate si ciufulite, tenul ei frumos si albicios era acoperit de un praf negru ce semana cu cenusa.Era desculta si avea picioarele murdare, iar blugii ei vechi erau rupti si acoperiti de pamant.Nici bluza ei portocalie nu era intr-o stare mai buna, insa acum era facuta fasii acoperindu-i decat bustul, spatele si bratele fiind descoperite.
Imediat ce i-am intalnit privirea ea incepu sa alerge foarte repede, disparand dupa colt si facand doua salturi gratioase sari peste doua blocuri si ateriza usor pe acoperisul unei micute case.Meison incepuse sa alerge dupa ea si aproape o prinsese insa ea disparu in umbra unor strazi murdare ale orasului.Meison strabatu traseul in trei secunde si ma cuprinse de talie, luandu-ma in spate si incepand sa alerge si sa sara pana am ajuns acasa.In tot timpul calatoriei nu am indraznit sa scot nici un cuvant asa ca decat respiratia mea regulata si inima care imi batea usor, il asigurau pe Meison ca inca mai traiesc.Asa ca dupa inca doua secunde eram in camera lui, asezata in mijlocul patului punand capul pe pieptul lui tare ca marmura.
-Ce-a fost asta?am intrebat eu dupa ce mi-am revenit din soc.
-La treaba cu Rachel, de ce s-a speriat atat de tare de tine?
-Ohh, asta.Bella, azi cat am fost plecat am urmarit-o si am aflat ca era aliata cu Mike si amandoi cu Josh.Ei trei formau clanul Robinson.Au decis sa rupa alianta cand Mike a inceput sa se indragosteasca de tine si cand Josh a aflat ca el are de gand sa te transforme...;-a dat afara din clan.Au ramas numai Josh si Rachel, insa dupa un timp si Josh a devenit obsedat de tine, iar Rachel care era perechea lui a inceput sa fie cuprinsa de gelozie, asa ca iti vroia moartea.Astazi am fost atat de aproape sa...(se opri pentru a-si alege cuvintele potrivite) scapam de ea pentru totdeauna, insa mi-a scapat.
-Deci de asta arata asa?
-Da, sa zicem ca a fost o batalie incinsa, a raspuns el incercand sa-si inabuseasca rasul intr-o tuse.
Eu am ramas pe pieptul lui gandindu-ma la Rachel.Am adormit cu ea in gand si ii auzeam vocea precum clinchetele de clopotei, care imi vorbea incarcata de manie.Ave loc o batalie intre ea si Meison, insa ea a castigat.Il aveam pe Meison in fata ochilor...sfasiat in mii de bucati si aruncat in flacarile albastru-rosiatice ale focului ce il ardea.Vedeam cum corpul i se transforma in cenusa cea mai fina si ii vedeam ochii Victoriei plini de sadisfactie ce urmareau pieirea lui Meison.Eu eram intr-o stare cumplita de soc si ma rugam ca Rachel sa termine cat mai repede cu mine, vroiam sa fiu cu Meison, indiferent daca asta insemna sa traiesc sau sa mor.Muschii i se incordasera si avea dintii inclestati.Isi lasa un picior in spate apasand cu putere pe el si facu un salt gratios direct la jugulara mea...
-MEISON!AAAAAAAUUUUUU!am inceput sa stig ca arsa.
-Sunt aici Bella!zise el strangandu-ma puternic in brate.Fata mea pe care se scurgeau siroaie de lacrimi se afla intre bratul si umarul lui.Ce s-a intamplat?Alt cosmar?
-Da, insa asta a fost atat de real.
Jacob si Alice izbucnira amandoi in camera aproape sa rupa usa si incepura sa rada amandoi.
-Ce gasiti asa amuzant?am intrebat eu nervoasa.
-Eu si cu Alice credeam ca faceti...altceva!zise Jacob printre hohotele lui de ras.
-Bella, eu ma gandeam ca vrea sa te transforme.Numai Jacob se gandea la prosti!zise Alice incercand sa-si stapaneasca rasul.
-Ok, eu si Alice va lasam!spuse Jacob inca razand si iesi impreuna cu Alice din camera.
Eu m-am cuibarit in bratele lui Meison si ma intrebam cum acea creatura perfecta in chipul unui zeu putea sa ma iubeasca doar pe mine.
-Ce a fost mai ingrozitor, cosmarul sau ce s-a intamplat mai devreme?intreba Meison apasandu-mi consolator obrazul.
-Nici eu nu stiu...
Am ramas treaza pana dimineata si trebuia sa merg la scoala, deja lipsisem o zi.Prima ora aveam engleza si puteam sta cu Meison, insa dupa urma Sportul.La intrarea in sala de sport ma astepta Tyler.
-Ce cauti aici?
-Bella, am venit sa-mi cer scuze.Nu vroiam sa se intample totul asa, insa chiar vroiam sa poti sa analizezi toate posibilitatile pe care le ai inainte sa devii o fata-palida.
-Pfff....
-Te rog, Bella!Chiar imi pare rau!
-Atunci te iert...Insa nu pot sa mai am aceiasi incredere in tine.
-Te sun dupa ore...Mai facem plimbari in padure?
-NU!am izbucnit eu.
-De ce?intreba el suparat.
-Am cateva probleme.Nimic serios...Trebuie sa plec la sport, mai vorbim.
-Ok, pa Bells!
Asa s-a dus si ora de sport, singuru lucru special a fost ca am cazut si m-am ales cu o zgarietura urata pe brat.Fix in ziua in care purtam tricou!
M-am intalnit cu Meison la masa de pranz, am stat doar noi la acea masa, in timp ce familia lui si-a reluat locul la vechea masa.Uneori imi doresc sa stea si Alice cu noi, insa cand incepe discutia despre ultimele prezentari de moda din Paris, ma pierde.Si cum Sarah inca nu s-a acomodat cu mine, iar Jacob rade prea mult de mine si Emmet care nu prea ma baga in seama...n-am de ce sa ma plang daca stau doar cu Meison.
-Hey!
-Bella, cum te-ai accidentat si de data asta?intreba pe un ton grav cu o urma de zambet in voce.
-Am incercat sa prind o serva la badminton, insa..., si am inceput sa rosesc in timp ce imi coborasem privirea asupra vanataii.
-De ce nu ma mira?zise Meison lasandu-si usor capul pe spate.Stii ca multi oameni normali pot trece peste greutatile unei zi fara sa pateasca nimic?
-Cine a zis ca eu sunt normala?i-am raspuns razand.
-Mda, cine a zis ca esti normala?a spus si el cu acelasi ras ca mine.
-Si ce avem in plan astazi?
-Azi te tin ostatica, zise el cu zambetul lui strengar.Ceilalti vor pleca la vanatoare.
-Cine este prima tinta?
-Prima ar fi Rachel si trebuie oprita...daca ne scapa si de data asta va reface alianta cu Josh si vor veni cu nou-nascutii peste noi!Va trebui sa ne aducem cativa prieteni din Irlanda si cativa varcolaci din Europa.
-Chiar exista varcolaci?
-Da...cativa s-au retras in Anglia, iar altii sunt nomazi si ne mai intalnim uneori cu ei.
-Si...ei cum sunt?am intrebat confuza.

-Sper si eu!Ar fi totul mult mai usor daca m-ai transforma.
-Nu mereu solutia cea mai usoara este si cea mai buna, mi-a raspuns el foarte calm.
-Ok...si cand v-a fi batalia?
-Posibil maine seara.Doar daca nu reusim s-o prindem pe Rachel.Banuim ca deja are o turma de nou-nascuti dupa ea si ar fi in avantajul lui Josh sa se alature.Te previn ca va fi si matusa ta acolo.Nu poate pierde ocazia si cred ca i se va alatura si Tyler.
-Nu, el nu stia nimic despre Mike!
-Dar tot va fi acolo, fie pentru tine fie pentru Rose.
-Eu pariez ca va fi pentru mine!Stii, Meison...Tyler este un bun prieten si atat.Nu va fi nimic mai mult pentru ine si chiar vreau sa profit de prietenia lui.
-Cum vrei...
Asa cum a zis Meison, familia lui a plecat la vanatoare.Am ramas doar noi doi in camera lui, imbratisati cateva ore fara sa indraznim sa rupem tacerea.Mintea mea era plina de ganduri negre, ma gandeam la posibila moarte a fiecarui membru.Daca i se intampla ceva lui Alice, Jasper, Jacob, Sarah, Alexandersen sau lui Rheea sau...daca patea ceva chiar Meison, nu puteam concepe asta.Mi-era foarte frica si Meison a vazut asta:
-Ce s-a intamplat?mi-a zis pe un ton grav

-De ce?mi-a zis ridicandu-mi barbia ca sa-mi poata citi privirea.
-Daca vor pati ceva, daca vor muri din cauza mea?
-Bella, nu-ti fa griji.Va fi totul bine, mai ales ca nou-nascutii nu stiu de existenta varcolacilor.
-Si daca....
-Familia mea trebuie sa apara din clipa in clipa.Poate au prins-o!mi-a zis el strangandu-ma la pieptul lui.
Si chiar atunci s-a auzit o usa deschizandu-se si vocea lui Alice rasuna puternic:
-Maine se va da marea batalie!Plecam dupa nomazi!
Va urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu