Capitolul 7

Bella si Edward(Twilight)

   M-am trezit.Imediat ce am fost lucida, i-am cautat mana, lucru usor de facut deoarece era foarte rece.I-am gasit-o si i-am zambit, iar el a schitat un zimbet destul de haios, cred ca de dragul meu nu-si arata durerea ce pusese stapanire pe sufletul sau.Cred ca avea indoieli pe care si le-a clarificat in decursul acestei nopti.
   Am dat sa ma ridic, insa el m-a prins usor de mana si mi-a indreptat gatul spre buzele lui.
   -Stai sa incerc ceva...nu-ti fie frica, mi-a spus pe un ton calm si a inceput sa ma sarute pe gat.
   -Nu mai am niciun efect asupra ta?
   -Mereu vei avea, dar am invatat sa ma controlez in preajma ta.Stii Bella, trebuie sa-ti marturisesc ca traiesc de 119 ani si niciodata n-am cunoscut o persona ca tine, care sa-mi ocupe tot timpul si mai trebuie sa recunosc, ca niciodata n-am vrut mai mult sa beau sangele unui om, decat vreau sa-ti-l beau tie.
   -Cred ca asta e forma lunga a clasicului "Te iubesc!", i-am zis zambind.
   -Sunt de acord cu tine...Stii, ne asteapta o zi lunga, vom pleca in Italia deabia la ora 7.
   -Deci, mai avem timp de petrecut impreuna.
   -Bells, eu sunt foarte fericit cand te privesc...Spune-mi daca vrei sa plec, fiindca nu are rost sa facem pasul asta daca tu nu simti nimic pentru mine, mi-a zis totul incet si fara un pic de speranta in glas.
   -Meison, tu stii ca esti un prost, i-am spus-o suparata.Ce trebuie sa fac sa-ti demonstrez ce este in inima mea.Stii, inima este unul dintre putinele lucruri pe care nu le poti controla, nu-i pot prunci sa nu te mai iubesc!am zis in timp ce m-am aruncat cu ardoare in bratele lui.
    Au trecut cateva clipe, iar el se plimba cu degetele prin parul meu, coborand pe obrajii mei albi si reci, punandu-si un deget peste buzele mele si sfarsind prin a ma saruta pasional.Uneori cred ca asa comunicam noi cel mai bine, fara cuvinte...Parca se stabilise o conexiune intre noi si uneori imi reaminteam ca imi poate citi gandurile, iar atunci pur si simplu nu ma mai gandeam la nimic, in timp ce el imi suradea ghicindu-mi gestul.
   Mai tarziu am coborat, jos ma asteptau Alice si Alexandersen.Nu aveam idee unde era Rheea, insa eram sigura ca Sarah si Jacob sunt impreuna in cine stie ce camera.Alexandersen l-a apucat de umar pe Meison    conducandu-l spre biblioteca.
   -Bells, vin imediat!mi-a spus-o zambind facandu-mi semn ca este totul in regula.Alice, ramai tu cu ea, te rog!
   -Cum sa nu Meison, chiar ma intrebam cand voi avea ocazia sa stau de vorba cu ea.
   -Deci Alice, tu chiar vezi viitorul?
   -Da, dar este mai complicat.Ceea ce vad eu nu este sigur, fiind ca stii si tu ca viitorul se poate schimba.El depinde de actiunile noastre.
   -Oh, impresionant.Stii, de mica am fost atrasa de vampiri.Dar uitandu-ma la voi nu pareti niste vampiri tipici, am spus-o razand amandoua.
   -Cred ca atunci cand Meison te-a adus, te-ai asteptat sa fii dusa intr-o casa bantuita si cum intri sa vezi sicrie deschise, torte care ard si tepuse peste tot, nu?mi-a raspuns destul de amuzata.
   -Cam asa ceva, am raspuns uimita de faptul ca mi-a citit gandurile.
   -Stii, acum suntem intre fete...Ce i-ai facut lui Meison?De cand il cunosc nu l-am vazut indragostit vreodata si chiar credeam ca o sa moara singur!mi-a spus privindu-ma cum ma faceam rosie precum un mac.
   -Eu il iubesc mult pe Meison, nu stiu cum, dar nu cred ca as putea trai fara el.Sper doar, ca si el ma iubeste pe mine...
   -De asta pot sa te asigur eu!a intervenit brusc Meison.Uitasem ca inca putea sa imi citesca gandurile.
   -Meison, ahh... n-am vrut sa sune asa!Eu...eu ma gandeam doar la..nu stiu cum sa-ti ex...
   -Stai linistita Bells, am inteles ce vrei sa-mi spui, mi-a spus pe un ton cald asemanator cu sunetul unei viori vechi si a inceput sa se joace cu mana prin parul meu, in timp ce isi tinea cealalta mana pe talia mea.
   -Meison, as vrea sa plecam acum!Nu prea mai pot astepta sa ma transform in vampir...
   -Bella, am incercat sa aman cat am putut acest moment, insa nu mai mergem la Vatican...Mai bine mergi acasa, iti voi explica maine de ce...
   M-am dus acasa pe jos, putin suparata pe Meison si refuzandu-i invitatia de a ma conduce acasa.I-am respins pana si sarutul pe care a vrut sa mi-l dea la plecare.Acum, mergeam singura pe un drum pustiu spre casa...
   Am intrat repede pe usa, dar am auzit imediat un sunet ascutit:
   -Unde ai fost, Bella?! Stau cu sufletul la gura de dimineata de cand am observat ca lipsesti!a tipat la mine matusa Rose.
   -Eu....am fost la un coleg sa facem tema la chimie, am spus-o pe un ton destul de convingator sperand ca proastele mele talente actoricesti sa nu ma dea de gol.
   -De aseara??Vei fi pedepsita domnisoara, esti atat de aproape sa ajungi la universitate si parca si vad ca dai cu piciorul la toate astea doar pentru un baiat!a spus-o uitandu-ma surprinsa ca stia adevarul.
   -Dar matusa Rose, nu intelegi ca eu chiar il iubesc?Si sunt la fel de sigura ca si el pe mine!
   -Sa nu mai aud nimic, treci la tine in camera!
   Acum stau intinsa in pat, cu castile n urechi ascultand una dintre melodiile mele preferate.Mereu mi-a placut sunetele scoase de pian si intamplator chiar asta ascultam.Incercam sa-mi imaginez pianul pe un deal inalt aproape de luna si inevitabil pianistul era chiar Meison.Ma privea dulce, dar totusi suparat, in timp ce eu ii asemanam pielea lui ca si marmura, rece si de nepatruns, cu albul si cu stralucirea lunii ce parea a fi la cativa metri distanta de capul lui.Si ma apropiam cu pasii grei de el, dar cu fiecare miscare parca el se departa si mai mult, ajungand sa deschid ochii si sa-mi dau seama ca am visat...Am fost trezita de un mesaj de la Meison.
   -Ciudat, el nu prea imi trimite mesaje, daca are ceva sa-mi spuna intra pe fereastra!am spus-o uimita in timp ce citeam mesajul si lacrimi au inceput sa mi se prelinga pe obrajii mei calzi si nelinistea imi cuprinsese sufletul...Am hotarat sa inchid telefonul si sa ma pun la loc in pat in speranta ca a fost decat un vis, dar stiam ca este cat se poate de real.
   Pe ecran era afisat mesajul:"Ai fost decat o distractie pentru mine.Mi-am dat seama ca nu esti destul de buna pentru mine asa ca uita-ma!Te rog sa nu-mi ceri explicatii si as vrea sa ai grija de tine.Adio Bella!"