duminică, 25 decembrie 2011

Capitolul 8

   Cred ca noaptea trecuta a fost cea mai ingrozitoare noapte din viata mea.N-am putut dormi si nu aveam chef de nimic altceva, ma gandeam la modul in care am sa mor.Aceasta imi ramasese singura solutie, ce mai puteam face.El era centrul micutului meu Univers, fara el ce puteam face.Cand a plecat, a luat si inima mea cu el...
   Ma chinuiam gandindu-ma de ce a facut asta, care era adevarata problema si de ce mi-a dat lovitura asta.Si daca imi infingea un pumnal in inima nu era asa dureros...O simteam, era amara in gura mea si auzeam voci in jurul meu.Cred ca am inebunit de am ajuns sa aud naluci intr-o camera pustie.Stiam ce o sa fac:O SA SAR DE PE SCOALA!Era modul perfect de a ma razbuna pe el pentru toata durerea pricinuita...Chiar in vazul lui am sa-mi pun capat zilelor.Sper doar sa fie o zi ploioasa ca sa nu aiba motive de a lipsi.Oricum trebuia sa fie acolo.
   M-am trezit si m-am ridicat usor din pat, am pus primele haine care le-am vazut pe mine si apoi am iesit pe usa.Am ajuns cu 10 minute inainte sa inceapa orele si aveam suficient timp de a ma urca pe acoperisul scolii.
   Dupa ce am ajuns sus, am asteptat sa-i zaresc.Am stat cateva minute bune degaba, obligandu-mi ochii sa caute mult mai atent, dar in cele din urma ei au iesit in calea mea.L-am vazut pe Meison alaturi de Alice si Sarah si atunci mi-am facut avant.Daca mai inaintam un singur pas, ar fi fost suficient ca sa pun capat suferintei.
   -Meison!am strigat furioasa.Gata, acum n-o sa mai ai pentru ce sa-ti faci griji!
   -Ai promis!mi-a raspuns Meison, fiind impietrit de frica.
   -Si tu mi-ai promis ca nu o sa ma parasesti!si asta a fost tot, mi-am facut curaj si am sarit.
   Eram decat noi patru in curte, asa ca Meison si-a permis sa depaseasca viteza umana si sa ma prinda din saltul meu inalt.Mi-a pus o mana pe talie si ma tinea foarte aproape de el.Nu ma puteam misca nici macar un milimetru, apoi am vazut ca respiratia lui incepu sa fie neregulata si le-a facut semn lui Alice si lui Sarah sa plece.
   Acum eram singuri.Inca eram ghemuita in bratele lui, iar inima imi batea stand sa iasa din piept.
   -Sa nu mai faci asta niciodata!Nu sti cat ai putut sa ma sperii?!
   -Ai spus ca nu-ti pasa de mine, ca am fost o distractie pentru tine!De ce ti-ar pasa tocmai acum?!am spus, incercand sa ma eliberez din bratele lui, dar nu ma puteam lupta cu inima mea care nu ma lasa sa fac nici o miscare care sa ma indeparteze de el.
   M-a luat de mana si a inceput sa alerge foarte repede, ajungand intr-un loc retras din padure, acel loc in care mi-a aratat ce se intampla cu pielea lui atunci cand soarele straluceste.
   -Bella, a ezitat o clipa incercand sa-si gaseaca cuvintele dupa care continua, nu-mi vine sa cred ca m-ai crezut!Mi-am inchipuit ca nu o sa fie asa de usor sa te mint, dar ai fost atat de naiva si ai picat in plasa mea!Tot ce am facut, am facut-o pentru a te proteja.Ti-a sunat ceasul de cand m-ai vazut prima oara si nu vroiam sa te ranesc.M-am gandit ca daca plec, vei suferi un timp, dupa care vei gasi pe altcineva de care sa te indragostesti...nu m-am gandit ca o sa te sinucizi!Te iubesc, nu-ti dai seama!Din acest motiv am facut toate astea!
   -Ma iubesti?am intrebat nesigura si uimita.
   -Sigur ca da, fata prostuta, mult prea sensibila!
   -Sa nu mai faci niciodata asta!l-am prevenit eu.
   -Iti promit!mi-a zis fara nici o ezitare in glas.
   M-a cuprins in brate dupa care ma isi presa buzele pe scobitura gatuui meu, dupa care incepu sa ma sarute pe gat, ajungand la obraji si sfarsind cu un sarut pasional pe buze.A inceput sa se joace cu degetel prin buclele mele, iar cealalta mana ma prinse de barbie si mi-o ridica in sus pentru a-mi putea vedea privirea.
   -Mai mergem la Vatican?
   -Plecam chiar acum daca vrei, dar as vrea sa mai petrec ceva timp cu tine.Am trimis-o pe Alice la tine acasa s-o convinga pe Rose sa dormi la ea.Promit ca mergem maine!
   -Super!Sper s-o covinga.Niciodata nu am suportat-o pe matusa Rose.Dupa ce fac 18 ani o sa plec imediat din casa asta.M-am saturat de regulile ei stupide!Dar nu vreau sa ma gandesc la asta acum...
   -In seara asta iti promit ca vom uita de tot, in afara de mine si de tine.
   Am ajuns la el acasa si am urcat rapid in camera lui.El s-a asezat confortabil in pat si eu m-am ghemuit imediat in bratele lui, care ma tineau strans.
   -Si...cand o sa devina oficiala chestia cu casatoria?imi era greu sa pronunt cuvantul.
   -Chiar acum!a zis el entuziasmat, asezandu-se in genunchi in fata mea.
   -Acum, fi cuminte si nu-mi strica momentul!imi zise el cu o voce matasoasa, incercand sa-si ascunda rasul cristalin.Isabella Delia Carter, iti fagaduiesc ca te voi iubi pana la sfarsitul zilelor mele.Vrei sa fi sotia mea?
   -Da!si a scos un inel stralucitor pe care mi l-a pus pe inelar si a inceput sa-mi sarute degetele si apoi isi presa buzele de ale mele, dorinta citindu-i-se pe fata. 
   A inceput sa ma sarute pe obraz, coborand pe gat si intorcandu-se inapoi.A parcur traseul acesta de 5 ori inainte sa pot vorbi.
   -Stii, in acesti 119 ani ai tai, chiar unica dragoste a ta am fost eu?Nu s-a mai interesat nimeni de tine?El ofta.
   -Este chiar atat de rau?am intrebat suspicioasa.El tot nu raspune, dar se uita pierdut in gol.
   -Meison, asteptarea asta ma arde.
   -Nu s-a intamplat decat de 2 ori, insa le-am asigurat pe ele ca nu sunt interesati.Iti spun un secret:"Imi plac brunetele timide si cu doua picioare stangi ca tine.".A spus ranjind.
   -Erau frumoase?
   -Presupun...
   -Ohh...
   -Este asa amuzant sa te vad geloasa.Esti mai draguta cand te surprinde gelozia.
   -Cred ca este un compliment, deci, merci!
   -Gata, este tarziu.Te asigur ca tu esti singura care mi-a atins vreodata inima.Tu, Bella, esti unica mea dragoste.Culca-te, te asteapta o zi grea.Promit ca o sa fiu aici cand te trezesti.
   Spuse si incepu' sa fredoneze o melodie lenta, apoi ma stranse mai tare langa pieptul lui rece, iar in cele din urma am cedat in fata somnului...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu