Capitolul 10

   Nu prea am putut dormi in noaptea aceea.Ma framanta gandul ca o sa imbatranesc.Acum nu aveam de ce sa imi fac griji, teoretic, eram mai mare cu un an decat Meison, dar daca nu o sa ma transforme in vampir nici anul viitor, nici anul care ii urmeaza...O sa ajunga sa se plimbe la brat cu o bunicuta si oricat de mult m-ar iubi, nu l-as putea eu obliga sa se faca de ras in ultimul hal cu mine.Nu prea vroiam sa atrag atentia asupra mea la scoala, asta mai imi trebuia:SI MAI MULTA ATENTIE!.
   M-am trezit destul de tarziu si am sarit repede din pat, alunecand spre geam pentru a vedea daca Domul mi-a ascultat rugile si se pare ca o facuse.Era o zi innorata, iar vantul batea usor.Ma gandeam ca ar trebui sa ma imbrac putin mai special decat de obicei.Am observat pe scaun un pachet mare invelit intr-o hartie colorata si in multe panglici lungi.Pe el era un bilet mare de la Meison.Perfect, i-am spus ca nu are voie sa-mi ofere cadouri de ziua mea.Pe cutie se afla si un bilet pe care era scris:

        Scumpa mea Bella,


 La multi ani!Pe lumea asta cred ca te pot proteja de aproape orice in afara de un singur lucru:sora mea Alice.Cadoul este din partea ei.Sper sa iti placa.Ne vedem la scoala.
                                                                                                                 
                                                                                                                                     Meison.


   Am inceput sa rad, insa eram inspaimantata de faptul ca Alice stia de ziua mea.Oare ce avea de gand sa faca astazi?Cred ca o sa aduca la scoala un reflector mare pe care o sa-l tina toata ziua de-asupra mea.Ohh, vede ea la scoala.
   M-am dus totusi sa deschid cadoul fara prea mult entuziasm.Era o bluza subtire, albastra cu un decolteu dragut in forma de V.Avea manecile lungi si era facuta dintr-un material destul de moale la atingere.Am imbracat-o repede si mi-am luat pe mine perechea mea de blugi stramti primiti cadou de la mama cu ocazia venirii mele aici.Apoi am incaltat tenesii mei preferati, negri din panza.
   -La multi ani Isabella!a spus matusa mea intrand val-varteji in camera mea.
   -Multumesc matusa Rose, insa as prefera sa imi spui Bella!am spus eu cu dispret.
   -Nu fi prostuta Isabella!Poftim sper sa iti placa acest parfum fin din Paris!Nu trebuie sa-mi multumesti!oricum nu as fi facut-o.
   -Matusa Rose, nu imi place cum te-ai comportat cu Meison...
   -Lasa-l pe Meison!Ti-am aranjat o intalnire cu Mike.Stii...el invatat la acelasi liceu cu tine.Este un tanar cu mult potential si v-ati potri...
   -Matusa!Eu il iubesc pe Meison!Nu-l amesteca pe Mike in povestea asta!am zis eu intrerupand-o din pledoaria ei.
   -Iubire!a zis ea pe un care imi provoca sila.La varsta ta, iubirea este un moft!O sa faci cum iti spun si o sa vezi ca Mike este chiar un baiat care merita.
   -Matusa...Gata!Am terminat!Am 18 ani, deci o sa plec din casa asta!Mi se face rau cand te vad, imi provoci dispret.Pana diseara te asigur ca ma mut de aici!Iesi afara si lasa-ma sa-mi fac bagajul!
   A iesit nervoasa din camera fara sa spuna nimic.Castigasem eu o batalie, dar nu si razboiul.M-a surprins reactia matusii, insa stiam eu ca trebuie sa aiba un As in maneca.Mi-am facut bagajul, mi-am luat ghiozdanul si am iesit pe geam, nevrand sa dau ochii cu ea.Oare unde ma voi duce?Oricum oriunde este mai bine decat sa stau cu ea.
   Am ajuns la scoala dupa ceva timp de mers, eram epuizata si imi doream sa-l intalnesc pe Meison cat mai curand, dar in locul lui a aparut Mike.
   -Buna Bells!Am vorbit cu matusa ta si vin sa te iau la 7.
   -Oh, in legatura cu asta...am alte planuri diseara, imi pare rau!am zis eu in graba si am fugit in speranta ca nu ma va urmari.
   Am stat 10 minute in curtea scolii apoi am vazut un Porsche galben, era masina lui Meison.Am alergat spre el, insa m-am impiedicat si am cazut lovindu-mi mana si scapand geanta cu haine.Acum bratul meu sangera, iar hainele erau imprastiate pe jos si , de parca nu era de ajuns, incepuse sa si ploua.PERFECT!
   Meison alerga acum spre mine, iar in urma lui se afla Alice.Maison s-a grabit sa imi bandajeze bratul, iar Alice a strans destul de repede toate hainele de pe jos, apoi a plecat repede spunandu-mi ca o sa vorbim mai tarziu.
   -Meison!Buna!am zis eu, dupa ce mi-a mai trecut durerea.
   -Oh Bella, tu te impiedici de viata mai mereu!a zis el razand.Esti mai bine acum?
   -Da, nu ma mai doare aproape de loc.
   -Ce este cu hainele?ma intreba el oarecum distras.
   -Ahh, nimic.Nu conteaza!am incercat eu sa mint.
   -Bella, a zis el fixandu-ma cu privirea, esti un actor jalnic.Zi-mi ce este cu hainele.
   -M-am certat cu matusa Rose si am plecat.
   -Si unde o sa stai?
   -Pai, asta este problema...inca nu stiu.
   -Ohh, prostuto, a zis el zambind, sti ca poti sa stai la mine oricat vrei.
   -Nu Meison!Nu pot sa-ti cer asta, este prea mult.In plus, nu vreau sa te deranjez pe tine sau pe familia ta.
   -Consider-o un cadou, Bella!Te rog, sti ca esti bine venita la noi acasa.Rheea ar fi mai mult de incantata sa locuiesti cu noi, iar pe Alice deja o cunosti!spuse el razand.
   -Oh, Meison iti raman profund recunoscatoare!Te iubesc!am zis eu si l-am sarutat, el raspunzandu-mi cu la fel de mult entuziasm.
   Am mers la ore.Prima ora aveam biologie, dar eu la vechea scoala fusesem la clasa de avansati si mai facusem odata experimentul, asa ca am terminat destul de repede cu el, iar restul orei am privit clasa cu o nuanta de plictiseala in expresie.Meison imi mai facea semne uneori pentru a se asigura ca inca traiam, dar eu paream desprinsa de realitate.Spre sfarsitul orei i-am strans mana puternic sub banca, iar el se uita nedumerit la mine.Apoi clopotelul a sunat si cand sa plecam, Meison a fost obligat sa ramana pentru a-l ajuta pe domnul Vanner(profu' de bio).Asa ca am fost nevoita sa iau pranzul cu Mike, Angela, Alice si Eric.Angela parea ca incepe sa se indragosteasca de Eric si ei nu ne mai dadeau atentie, iar Alice era ocupata cu viziunile ei, asa ca am fost silita sa port o discutie cu Mike, care s-a oferit sa ma conduca la clasa mea de engleza.
   In timp ce mergeam pe holul lung al aripii de Vest, Mike parea ingandurat si dintr-o data a inceput sa vorbeasca tare si furios:
   -Este adevarat ca tu si Collen...stii tu?a zis spumegand de furie.
   -Da, eu si Meison suntem impreuna de ceva timp.
   -Ce are el si eu nu am?a intrebat el obraznic, fara pic de bun-simt.
   -Nu stiu...el este atat de...,nu puteam sa-mi gasesc cuvintele, este ... pur si simplu il iubesc si atata tot!am strigat eu destul de sfioasa.
   -Ohh, Bella!Eu as putea sa-ti ofer ceva ce el nu ar putea!El ti-ar da si luna de pe cer daca ar putea, insa un singur lucru ii scapa si acesta pare sa fie cheia.El nu vrea sa te transforme!
   Am ramas incremenita, Mike stia tot adevarul.Nu stiam ce sa ii spun si nu vroiam sa ma uit in ochii lui asa ca mi-am atintit privirea asupra usii si chiar cand credeam ca am scapat, o mana rece ma trase in spate, iar in final am simtit o durere imensa provenita de la incheietura mea.Tot corpul meu ardea, in jurul meu era intuneric, gatul meu era uscat si credeam ca o sa ma prefac in cenusa.Am avut puterea de a auzi niste pasi, ii recunosteam dintr-o mie, erau ai lui Meison.S-au mai auzit cateva zgomote in jurul meu, iar o lumina mare rosiatica amestecata cu putin albastrui, se zarea in departare.
   -O sa fac durerea sa dispara Bella!a zos el, fiindu-mi firca si bucurandu-ma ca nu pot sa-i vad fata ingrijorata.
   Simteam cum focul din mine se stinge, insa intunericul devenii din ce in ce mai intunecat.Acum nu se mai auzea nimic in jurul meu.Imi era dor de vocea lui si imi era frica de acel intuneric.Eram speriata, dar am vazut ca moartea era linistita, pasnica, nu semana in nici un fel cu viata care era mai cruda si care te facea sa lupti.Ma gandeam la Meison.El era singurul care ma facea sa ma zbat intre viata si moarte.Daca nu ar fi existat el as fi ales in mod sigur moartea.
   -La naiba Bella, trezeste-te!Te rog, Bella!Nu-mi face asta!il auzeam pe Meison in jurul meu.
   Am mai stat ceva timp chinuita de faptul ca nu-l puteam linisti.Nu puteam sa-i spun ca inca sunt in viata...nu puteam face nimic din tot ce vroiam!
   Dupa cateva ore, am inceput sa-mi recapat controlul, spiritul meu se reintorsese in corpul meu fragil si a mai trebuit sa astept cateva minute ca sa pot vorbi.
   -Meison?Ce s-a intamplat?am recunoscut imediat camera de spital si eram singuri acolo.
   -Ohh, Bella, esti bine?N-ai patit nimic?
   -Sincer, nici eu nu stiu!am zis eu zambind.
   -Ai fost muscata de Mike...El este mort acum, am avut grija de el si am avut grija sa scot veninul din tine.
   -Ohh, de ce nu l-ai lasat sa se imprastie?am zis eu dezamagita.
   -Bella, sa-ti iau tie viata pentru a ramane cu tine este cel mai egoist lucru pe care l-as putea face!
   -Ohh...
   -Si, mi-ar fi fost mult prea dor de caldura ta, de mirosul tau, s-a aplecat spre mine si ma saruta.

   Apoi a disparut pe usa, a completat niste formulare si am putut parasi spitalul.Spre surprinderea mea m-a scos la plimbare in padure si ne-am asezat amandoi pe iarba intr-o poienita.A inceput sa se joace cu parul meu, dand perdeaua de par ce-mi acoperea fata dupa ureche si sarutandu-ma pe gat apoi pe buze, bucuros ca inca eram in viata.
   -Bella, inca este ziua ta si...am un cadou pentru tine!spuse el zambind si imi intinse o cutiuta rosie.
   -Ohh, Meison!Spune-mi ca nu ai cheltuit prea multi bani si daca ai facut-o minte-ma!am zis eu usor jenata de situatie.
   -Ti-am respectat dorinta, nu am cheltuit nici un ban!a zis el zambind cand mi-a vazut usurarea de pe fata.
   Am deschis cutiuta si inauntru eraz un Cd, mi-a zis ca erau cantece compuse de el si ca spera sa-mi placa.
   -Bella, de ce toti scapa asa usor cand iti ofera cadouri, iar eu trebuie sa suport consecintele.Ce ai de zis in apararea ta?
   -Meison, eu nu am ce sa-ti dau tie...
   -Bella, tu existi si imi este de ajuns.Inca mai am timp sa-ti cumpar o masina mai rapida!a zis el razand cand m-a vazut strambandu-ma.
   Au trecut asa cateva ore, iar cand ne pregateam sa plecam a aparut Josh.Parca nu am patit destule astazi, ce mi se mai putea intampla?!Oricum am gustat din moarte si am invins-o.Nu m-am simtit niciodata mai puternica de atat...Asa ca Josh nu ma mai ingrijora deloc.
   Va urma...