Capitolul 2:Secrete

   Am dus-o acasa, iar drumul a fost tacut, concentrandu-se pe una dintre piesele lui Debussy.Era atat de frumoasa, chiar si cand se concentra, intorcandu-se uneori spre mine si oferindu-mi zambete calde.Drumul de la scoala spre casa a fost foartye lung, din cauza ploii torentiale pe care am prins-o, asa ca pe drum Melody a adormit, sprijinindu-se usor de bratul meu.Am incercat in continuare sa ajung spre casa, intr-un final, dupa 3 ore de mers prin ploaie, ajunsesem.Melody era atat de draguta cand dormea, doamne Edward, pentru tine ea este tot timpul draguta.Era foarte ciudat ca vorbea in somn, tipand soptit si strigand mereu sa nu-i fac nici un rau.Lucru acesta ma speria si nu intelegeam ce lucru oribil si ingrozitor i se intamplase daca o marcase in halul asta.Ce fel de monstru putea sa-si bata joc de un asemenea inger.Eram hotarat sa aflu.Am coborat incet din masina, si am luat-o in brate ducand-o spre noua ei camera.Am sarutat-o incet pe frunte, vrand sa plec, insa o voce chinuita ma chema inapoi soptind:
   -Te rog...nu pleca!staruia in rugamintile ei
   Asa ca stiind cat de gresit era si ca mai tarziu va trebui sa platesc pentru asta, m-am asezat usor langa ea.Trebuie sa admit ca mama facuse o treaba destul de buna cu decorarea camerei lui Melody.Avea un perete intreg de sticla, ce ii oferea cea mai frumoasa priveliste asupra muntilor, restul peretilor erau vopsiti intr-un albastru deschis, fiind acoperiti de trei dulapuri foarte mari.Unul dintre ele era plin cu carti, fiecare carte fiind mai veche ca cealalta si aratand de parca au fost rasfoite cel putin in fiecare zi.Celalalt dulap era umplut cu mii de discuri si cd-uri, alaturi de un player musical.Fata asta imi putea face concurenta, deoarece eram singurul din casa cu atat muzica.In final, ultimul dulap era umplut cu haine, asezate destul de ordonat.Daca l-ar vedea Juli, cred ca ar innebuni, deoarece numai dulapul ei este mai mare ca si camera mea.
   Melody mai ofta odata suparata, dupa care in cea mai usoara miscare isi puse capul pe pieptul meu si un zambet i se putea vedea pe fata.Mi-am pus si eu mana in jurul taliei ei si oferindu-i un sarut scurt pe frunte, m-am lasat si eu in voia somnului...
   -Ce doamne iarta-ma se intampla aici?!tipa exasperata Juli
   Tipatul ei exagerat fu destul de insistent pentru a ma trezi pe mine si pe Melody din somnul acela atat de placut.Era atat de bine cu ea in brate, ca si cum trupul ei micut si firav a fost special construit pentru a-si avea locul in bratele mele protectoare.Imediat ce Melody a deschis somnoroasa ochii, s-a retras din bratele mele rosind puternic si scuzandu-se din priviri.
   -Tu, domnule, vei veni cu mine!zise Juli luandu-ma de ureche exact ca pe un copil mic si scotandu-ma pe usa.
   -Ce naiba s-a mai intamplat Juli?am spus eu nervos fiind tentat sa ma intorc inapoi in bratele lui Melody
   -Tu, eu si Melody mergem la cumparaturi!zise juli afisand un zambet diabolic pe fata
   Atunci mi-a venit o idee.Cred ca Juli mi-a sesizat expresia fetei, fiind ca se uita intrebator la mine.
   -Noi vom merge in week-end, insa Mike are nevoie urgenta de ajutorul tau, deoarece el si parintii nostri se duc sa-i cunoasca pe parintii lui Maddy.Si, pot sa jur, ca l-am vazut imbracand acelasi tricou de trei ori!am zis, prefacandu-ma ingrozit de fapta lui
   -Doamne dumnezeule!Atunci are neaparata nevoie de mine, ramane pe week-end!imi zise strangandu-ma in brate si disparand in camera lui Mike.
   Imi pare rau fratioare, dar din nou, mai bine tu decat eu.Asa ca m-am dus lenes la mine in camera, chinuindu-ma cu temele.Tema la engleza a fost foarte usoara, doar un mic referat despre "Visul unei nopti de vara", nimic pre complicat.Dar tema la mateamatica a fost un chin, ma uitam ca pisica la calendar si nu desluseam nimic.Asa ca...aveam nevoie de putin ajutor din parte lui Melody.
   M-am indreptat usor spre camera ei, ciocanind incet.
   -Intra!se auzi vocea din cealalta parte a usii
   I-am ascultat sfatul si am deschis usa, uitandu-ma la Melody care desena.Cred ca am deranjat-o, asa ca mai bine plec.
   -Edward!Chiar vroiam sa vorbesc cu tine, dar nu stiam ...
   -Stau chiar in camera din fata ta, am zis aratand spre usa mea zgariata.
   -Vroiam sa-mi cer scuze pentru mai devreme!imi zise rosind
   -Nici o problema...Ce desenezi?
   La auzul intrebarii mele scapa creionul si ascunse hartia sub perna.
   -Aaaa, nimic!Doar ma prosteam si eu pe aici...
   -Melody, esti un mincinos jalnic!am zis razand.Da-mi hartia!am zis poruncitor
   -Nu!imi raspunse calm
   Atunci m-am gandit si m-am apropiat usor de ea, studiindu-i privirea si uitandu-ma in continuare adanc in ochii ei, i-am spus:
   -Te rog frumos...
   -Ahh, bine!zise frustrata.Dar nu joci corect!
   -N-am zis ca fac asta!i-am raspuns amuzat
   Mi-a intins infranta hartia, acum mototolita si m-am uitat atent la ea.Era...portretul meu!Da, aceiasi ochi, aceiasi fata, era portretul meu de la ora de chimie!Simtea ceva pentru mine!Ohhh, este pre buna pentru mine.
   -Eu am simit nevoia sa...-zise imbujorandu-se
   -Tine minte, ca am incredere in tine, i-am raspuns zambind.
   Statea tacuta uitandu-se la mine, dupa care ridica usor capul si intreba:
   -De ce ai venit?
   -Pai...de fapt aveam nevoie de ceva ajutor cu tema la mate!i-am zis zambind si scuzandu-ma din priviri
   O ora intreaga mi-a explicat si m-a ajutat, trasandu-mi scheme logice si repetand diverse teoreme pana ajungeam sa le inteleg....Dar cin putea gandi logic, cand o vedeai pe Melody langa tine?Irezistibila.Ce faceam era atat de gresit, mi-am promis ca o sa fiu protectorul ei si ca nu o sa-mi las orgoliul sa invinga, dar o iubesc...Cum naiba pot spune ca o iubesc, daca sunt atat de egoist si nu o pot proteja nici macar de mine?
   -Melody, mi-ai promis ca imi vei canta ceva in curand!i-am zis eu privind-o staruitor.
   Eram foarte fericit ca aveam atatea lucruri in comun, placandu-i pianul si vrand sa dea ca mine la medicina.Chiar vroiam sa vad cat de buna este, sa vad daca intr-adevar este o concurenta serioasa pentru mine.Era foarte talentata adica si desen si muzica, nici macar nu se poate compara cu Kate.Aventruile mele de-o noapte cu toate fetele din liceu ma faceau sa ma simt dezgustat de mine.
   -Nu acum...am o noua compozitie in cap si o sa ti-o arat cand va fi gata!imi zise ea zambind
   Am oftat resemnat si cu tema la trigonometrie terminata, m-am indreptat spre living, asteptandu-mi parintii sa vina de la intalnirea cu parintii lui Maddy si sa ascult noile trasnai pe care le-a facut Mike pe acolo.Cat timp am asteptat, m-am jucat cu niste note din capul meu, asezandu-le usor pe clapele pianului, pe care le atingeam incet si tandru.Melodia incepuse incet, adaugand o punte si concentrandu-ma pe cateva sincope, in timp ce ritmul devenea mai grabit si intensitatea crestea.Se vedeau deja in melodie urme de agitatie si tulburare si le-am lasat sa continuie in voie, zburandu-mi gandul la asemanarea dintre cantec si micuta mea Melody atunci cand era nervoasa, asa ca m-am gandit la zambetul ei cristalin in timp ce melodia devenea mai dulce si mai lenta si aveam de gand s-o termin jucandu-ma cu o punte.Am fost intrerupt din compozitia mea de catre 3 ciocanituri si de sunetul unei usi deschise.
   -Edward!zise mama luandu-ma in brate.A ajuns Melody?
   -Sunt aici doamna, zise ea aparand din spatele pianului meu.
   -Oh, daca nu cer prea mult spune-mi Alice, iar pe Henry il poti striga deasemenea pe nume!a zis mama chicotind
   -Multumesc, Alice!spuse Melody accentuand numele mamei
   M-am dus spre camera mea, lasandu-le sa vorbeasca linistite si sa poate despacheta ultimele lucruri cu Alice si cu Juli.Stateam turceste in pat uitandu-ma amuzat la Mike, care se gandea cum sa inceapa.
   -Deci, cum a fost?am intrebat abtinandu-ma sa rad
   -Paii...a fost...un dezastru!spuse ascunzandu-si fata in maini.M-am prezentat la ea cu un buchet de garoafe negre si de cum am ajuns mi-a dat cu ele in cap.Ti-am zis vreodata cat de mult seaman Maddy cu mama ei?Parca sunt gemene.Asa ca, atunci cand ma indreptam spre bucatarie, incercand sa am cateva momente intime cu Maddy...sa zicem doar ca am sfarsit pipaind-o pe maicasa!
   Aici nu am mai rezistat si am izbucnit in hohote de ras.Mike m-a inghiotit suparat, dupa care a iesit nervos din camera lasandu-ma sa dorm.Era atat de trista camera, mainile mele tanjeau sa tina in brate trupul acela micut, firav si totusi atat de cald si cum nu puteam dormi, m-am uitat la ceas si m-am gandit sa cobor in bucatarie.Era 3 noaptea, deci la o asemenea ora nu putea merge decat un pahar cu lapte fiert.Am coborat scarile in graba in timp ce cascam somnoros.Am rascolit adormit prin frigider si am gasit o sticla cu lapte pe care am dat-o rapid pe gat.
   Am zis ca era de ajuns pentru o singura noapte, asa ca m-am intors, vrand sa urc in camera mea, dar niste pasi mici si silentiosi ma atentionara ca nu eram atat de singur pe cat credeam, asa ca l-am asteptat pe anonim la usa.Dupa un minut, usa s-a deschis, in lumina lunii reflectandu-se o silueta zvelta, acoperita de niste bucle de mahon.
   -Melody?Unde pleci?am intrebat ingrijorat
   -Edward,trebuie sa-mi stimulez imaginatia si stii ca Alice si Harry sunt plecati in Paris.
   -Au plecat?am intrebat si mai uimit
   -Da, sunt plecati doua saptamani in Paris.Promit ca o sa vin repede...
   -Dar unde pleci?am zis balbaindu-ma
   -Ai incredere in mine!
   Asta a fost tot ce a zis, dupa care a iesit pe usa, inchizand-o zgomotos dupa ea.Am urcat extenuat la mine in camera, asezandu-ma in patul rece si gandindu-ma...Mama si tata au plecat fara sa-si ia la revedere, iar obicetul afectiunii mele hoinarea noaptea pe strazi.Cat de tampit am fost daca am lasat-o sa plece fara sa stiu unde e, fara sa stiu cand va veni si....cel mai important, fara sa stiu daca se va mai intoarce.Am adormit greu, dupa multe incercari, pregatindu-ma mental pentru o noua zi de scoala.
   M-am trezit obosit pe la ora 10, gandul zburandu-mi imediat daca s-a intors Melody.M-am ridicat rapid din pat, descoperind un bilet lasat de Juli si Mike:
   "Fratioare, noi am plecat spre scoala!Melody parea obosita, asa ca du-o tu la scoala astazi.Ne vedem!"
   Tipic pentru ei sa ne lase sa dormim pana intarziem.Dar era o parte din mesaj care totusi ma bucura, :Melody parea obosita..." , deci Melody a venit totusi acasa, era in siguranta...Asa ca m-am indreptat spre camera ei, vrand s-o trezesc.Am deschis usor usa si imaginea m-a lasat cu gura cascata...
    Statea ghemuita in pat, cu caietul de schite in brate si inconjurata de zeci de partituri.Corpul ei tremura violent, in timp ce misca nervoasa creionul pe caiet.Isi musca buza, in timp ce maraia ceva ce oricat ma straduiam nu puteam intelege.Ochii ei erau injectati, privind cu atata adoratie schita ei, in timp ce tremuratul ei nervos imi dadeau semne ca mai are putin si cedeaza.Mi-am indreptat privirea spre camera ei, studiind incet fiecare element decorativ, sperand sa gasesc cauza reactiei ei si am gasit-o....Pe suprafata neteda a pianului ei, erau asezate doua sticle de sampanie, alaturi de o punga mica umpluta cu un putin praf alb.
   -Melody!am tipat la ea ingrijorat
   -Edward, scumpule, bine ca ai venit.Dragul meu Tedy Eddie, aveam nevoie de tine, scumpul meu model.Oh, Mateo-Romeo!Mathew-Andrew zambeste incet spre mine, ca sa te pot surprinde mai bine.Gray-Spray vino mai aproape nu te musc!imi zise ea, in timp ce tremura din ce in ce mai mult
   Izbucnise in tot felul de rime incoerente, in timp ce mana ei tinea creionul mai strans si-l misca rapid pe foaia aceia alba.Ma uitam ingrozit la ea, nestiind ce sa-i spun.Nici macar nu stiam cum sa reactionez asa ca am intrebat-o cat de calm am putut:
   -Melody, tu iei droguri?
   Nu mi-a raspuns imediat.Se uita cand la mine, cand la schita, incercand sa contureze cat mai bine acel portret.Uneori mai arunca cate o privire scurta pungutei cu heroina, dupa care isi ridica privirea si decise sa imi raspunda:
   -Oh, Mateo-Romeo, nu te mai ingrijora atat de mult!mi-a zis razand.Am luat acum cateva ore o doza destul de mica pentru a ma stimula.Ohh, micutul de tine...Tedy-Eddie-Bety-Leti...
   Am ramas blocat ascultandu-i raspunsul.Ea era o artista adevarata, care chiar isi punea tot sufletul in munca ei.Era o Melody total diferita de cea pe care am cunoscut-o.Trebuia sa o salvez...trebuia sa o salvez de ea!
   -Dar de ce?am intrebat, cuvintele iesindu-mi mai mult strangulate
   -Dragul meu Edward, ti-am explicat ca acea doza nu ma afecteaza mai deloc, doar ca imi ofera niste imagini mai inedite asupra vietii.Am nevoie de ele pentru a putea creea aceste schite!Asa ca, m-ai incanta extrem de mult daca ai inceta cu toate ingrijorarile astea...Oh, Mateo-Romeo, unde ti-a disparut Julieta?intreba melancolica, fixandu-mi privirea
   Julieta mea, era ingropata in droguri si bauturi, nestiind cum pot sa o ajut.Am incercat sa ma aproprii de ea, lasand-o pe Julieta sa ma deseneze in continuare...
   -Melody my lovely!am zis incercand sa-i imit rimele.Spune-mi te rog de ce faci asta!am implorat-o eu ingenuchiind in fata ei.
   Ma durea sa o vad in situatia asta, pierduta in propria nebunie.Gandurile ei erau atat de intortochiate, in timp ce cuvintele ei ieseau sub forma unor maraituri.Oare cxe o putea aduce in starea asta?Ce s-a intamplat cu Melody a mea?De ce naiba nu-mi raspundea cineva la toate intrebarile din capul meu?
   -Ohh, Mathew-Andrew, tu nu ma cunosti deloc...-zise ea privind inca abatuta pianul ei.Vino aici, zise batand cu palma un loc liber langa ea, si am sa-ti spun povestea vietii mele.
   Am plecat capul, indreptandu-ma incet, insa foarte hotarat spre patul ei.Ma pregateam pentru tot ce este mai rau, gandindu-ma la cosmarurile peste care a trebuit sa treaca atatia ani, doar pentru a-mi arunca mie un zambet la cantina.M-am asezat infrant langa ea, uitandu-ma la privirea ei ingrijorate si strangand la pieptul meu trupul ei micut care inca tremura nervos...Am oftat si sarutandu-i crestetul capului i-am spus:
   -Sunt pregatit!am incuvintat solemn