Ahh, daca Juli ma mai trezeste asa, jur ca toata colectia ei de pantofi italieni, care apropo aveau niste nume atat de lungi si complicate ca niciodata nu le retineam, vor sfarsi intr-un foc de tabara.Melody inca statea in bratele mele si eram curios sa aflu daca a trecut efectul drogurilor sau inca era pierduta in starile ei bolnavicioase.
-Ce faceti aici?continua Juli cu o privire de martir
Melody inca dormea in bratelele mele, deci tipatul strident nu o afectase, asa ca strangand-o mai tare la pieptul meu, i-am facut semn sa nu mai tipe pentru ca inca mai doarme cineva pe aici.
-Poi ce naiba ti se pare ca facem?am intrebat nervos.Jucam Darts cu Michel Jackson!am terminat eu sarcastic.
Juli nu mai zise nimic, doar cerceta toata camera cu privirea pana se opri cu privirea asupra pianului.Facu ochii mari cat cepele si se indrepta incet, cu pasii tremurand spre sticlele golite care isi imprastiau mirosul intepator prin camera si apucand acel pliculet care dadea de gol continutul.Le-a analizat incet, apoi uitandu-se la mine intrebator, deschise gura sa ma intrebe ceva.
-Asteapta-ma la tine in camera!Iti explic imediat!am soptit in timp ce Juli ieis ascultatoare din camera, chemandu-l si pe Mike pentru Discutie
M-am ridicat usor, crispandu-mi fatat de fiecare data cand faceam un micut zgomot si intr-un final am reusit sa ma desprind de ea.Am acoperit-o cu o patura albastra, destul de pufoasa si inainte sa plec, mi-am presat buzele pe fruntea ei rece.Daca nu as sti mai bine, as putea jura ca este moarta.Pielea ei era mai palida decat de obicei, iar rasuflarea ii era grea.Am mai oftat odata si m-am indreptat spre camera lui Juli, deschizand temator usa.O sa ii spun doar o parte din intreaga poveste, doar nu puteam sa ii tradez increderea micutei mele.Trebuiau luate niste masuri si mai bine apelam la Juli si Mike, decat la parintii mei care ar fi strans-o de gat.
Am intrat usor in camera, gasindu-i pe Juli si Mike asezati turceste pe patul mare si roz al lui Juli.Amandoi ma asteptau ingroziti, nerabdarea citindu-se in ochii lor.Erau tacuti si pana si trasnitul de Mike, avea o fata serioasa.
-Ce s-a intamplat?rupse Juli tacerea
Inima imi batea din ce in ce mai tare si mai repde, in timp ce incercam sa-mi pun povestea la punct.Am decis sa le ofer doar un scurt rezumat a tot ce s-a intamplat, si daca Melody va vrea, le va spune mai tarziu adevaratele motive din spatele decizilor ei.
-Melody...i-a venit inspiratia si s-a apucat sa picteze un nou tablou.Ea este foarte prinsa in procesul de creati si uneori are nevoie de unele elemente care sa-i ajute procesul...
Am incercat eu sa-i folosesc cuvintele, in timp ce Juli si Mike asimilau informatiile.Juli incerca sa gaseasca o solutie in timp ce Mike se abtinea sa nu faca o gluma proasta despre asta.
-A mai luat droguri si inainte?intreba Juli, aceste cuvinte fiind tot ce putea sa scoata
Am reflectat -putin, incercand sa iau o decizie.Avea nevoie de ajutor si protectie asa ca acest detaliu trebuia stiut si sunt sigura ca Melody nu se va simti tradata.
-Da...-am zis cu aerul unui om sfarsit-Face asta de fiecare data cand are un nou proiect!
Juli si Mike erau infiorati, dar ei nu au vazut ce mi-a fost dat mie sa vad.Nu si-au vazut obiectul afectiuni, tremurand si strigand acele rime incoerente.Nu i-au vazut privirea incarcata de atat placere, de parca ar fi baut nectar si nu otrava.Nu vor ramane cu amintirile acelea tot restul vietii, si probabil nu vor stii niciodata piatra de moara ce trebuie sa o care in spate pentru restul vietii.
-Cum o puteam ajuta?vorbi in sfarsit Mike
Eram sigur de solutie si stiam ca atunci cand vorbeam cu Melody nu ma mai puteam baza pe incredere, trebuia sa-i cer mai mult.Asa ca ii voi forta deciziile, o sa-i limitez alegerile si ii voi readuce din nou zambetul pe buze.
-Ma gandeam sa i-au o canapea si ma mut in camera ei pentru o vreme...Atunci cand a plecat dupa droguri era noapte, asa ca daca voi ramane la ea in camera nu va mai putea pleca.Juli, Mike voi trebuie doar sa-i fiti alaturi si sa incercati sa nu o prea lasati singura.Nu vreau sa mai aiba timp sa se gandeasca la tabloul ala nenorocit!Scoteti-o mai mult din carapacea ei, indemnati-o sa fie mai sociabila!Jur, ca voi face si eu tot ce-mi va sta in putinta, dar am nevoie si de ajutorul vostru!am sfarsit eu implorandu-i
-Ok, fratioare!Ma duc sa mut canapeaua neagra din piele in camera lui Melody!zise Mike disparand pe usa
M-am intors spre Juli, in timp ce ea se uita la mine incordata, simitnd o parte din furia si durerea mea.Si ea o iubea pe Melody...
-Edward, vin-o cu mine sa-i explicam situatia lui Melody!zise Juli
M-a luat de mana si ne-am indreptat spre camera lui Melody, am deschis usa si am ramas cu gura cascata.
Statea ganditoare in fatat unei bucati de panza imense, studiind-o cu atentie.M-am indreptat usor spre ea, strangandu-i mai tare mana lui Juli si am vazut in sfrasit portretul.Era toata familia infatisata acolo, pe un fundal destul de sumbru, in timp ce eu eram elementul central.Un tablou atat de sumbru si tacut, insa lucrat cu atat de multa maiestrie.Fiecare element infatisa adevarata noastra personalitate, insa hainele noastre erau negre, in timp ce o pereche de ochi se zareau in stanga tabloului.Era o pereche de ochi verzi si tulburati care ma fixau cu privirea, eu paream cel mai ingrijorat dintre toti, in timp ce stateam jos sprijinit de un dulap mic.Juli si Mike stateau unul in bratele celuilalt imitand pozitia parintilor nostri, in timp ce eu priveam tacut si singur.O imagine atat de tulburatoare...aveam atat de multe intrebari!Drogurile i-au alimentat nebunia.
Eu si cu Juli am ramas cu gura cascata, uitandu-ma la talentul ce zaciuai intr-un trup atat de mic si de fragil.Si-a deschis incet ochii si i-am scanat rapid, observand ca erau acei ochi verzi cruzi si puri de care m-am indragostit si, apropiindu-ma de ea, i-am multumit din priviri.
-A fost minunat!a zis Juli stergandu-si o lacrima ce ii cobora rapid pe obraz.
-Multumesc!i-am spus stiind cel mai bine cate sacrificii a trebuit sa faca pentru a termina acel portret si pentru a termina acea creatie muzicala de o frumusete nemaintalnita.
-Imi pare atat de rau ca a trebuit sa ma vezi asa, Edward!zise ea apropriindu-se de mine.Insa arta este viata mea, este singurul mod de a-mi exprima sentimentele.
Pentru prima oara chiar intelegeam ce zicea, uimit de cat de profunde erau spusele ei si gandindu-ma cat de mult imi va ingreuna asta munca.Sunt atat de ingrozit, cand ma gandesc la reactia ei.Oare ce va zice cand o voi anunta ca nu ii voi mai permite sa picteze?Am incercat sa aman momentul cat mai curand, lasand-o pe ea sa-si dea singura seama de asta.Nu as fi suportat sa ma duc in fata ei si sa-i fac o asemenea declaratie...
-Nu-i nimic!am zis strangand-o protector in bratele mele.
-Melody, incepu vesela Juli, cat ai lipsit tu de la scoala, doamna Philips a anuntat o excursie de doua zile cu cortul!zise fericita Juli batand din palme
Doamna Philips a avut o sincronizare perfecta, 2 zile in padure fiind mai mult ca bine venite acum, menite pentru a o distrage pe Melody de la pasiunile ei interzise.Aveam sa petrec mai mult timp cu ea si m-am propus ca in aceasta excursie sa aflu cat mai multe despre ea.
Melody fu si ea fericita, cantand si dansand impreuna cu Juli.Erau asa amuzante, miscandu-se de parca ar fi in anii 80'.Era atat de frumoasa cu acel zambet fericit pe buze, in timp ce se prostea cu surioara mea mai mic, incluzandu-ma si pe mine in micutul lor dans.Zambeam si ne jucamd ca si cum eram copii de 5 ani si jur, ca as vrea sa se intample asta mai des.Simnt nevoia de a o tine departe de cosmarurile ei.
Mike intra cu cu cu vai in camera asezand canapeaua neagra din piele in centrul camerei, in timp ce Melody ma privea nedumerita, asa ca inainte sa apuce sa ma intrebe ceva, i-am zis:
-Am hotarat sa stau aici o vreme daca ai nevoie de ceva...
-Chiar atat de rau am fost atunci cand eram...sub acea vraja a artei?intreba ea inrosindu-se
-Nu-ti...amin-amintesti nimi-nimic?am intrebat eu balbaindu-ma
-Imi pare rau, dar chiar nu mai stiu absolut nimic!mi-a zis zambind salb
Pentru mine era ca si cum imi cazuse tavanul in cap.Nu-si amintea nimic!Nu-si amintea increderea care mi-a acordat-o, nu-si amintea secretul care mi l-a incredintat, nu-si amintea sarutul acela, nu-si amintea absolut nimic!Cum o sa rezist impulsului de a o saruta sau de a o strange in brate?Oare ce mi-a zis aseara era adevarat sua inca una dintre aberatiile pe care le spune un om inconstient aflat sub influenta drogurilor.Oare ea ma iubea macar un sfert din cat o iubeam eu pe ea?Oare ea se ingrijora cand ma vedea suparat asa cum faceam eu?Oare exista o sansa pentru ea...pentru mine...pentru noi?De ce nu-mi raspunde nimeni la intrebari!Frustrare, atat de frustrat!
-Ahh, vroiam doar sa te protejez, evident fara sa afle parintii nostri!i-am zis zambindu-i chinuit
-Dar vor afla imediat ce vor ajunge acasa!zise Juli ingrijorata
-Adica peste 2 saptamani!o contrazise Melody pe Juli
-Doua saptamani?intreba Mike uimit
-Da fratioare, au plecat la cumparaturi in Paris!i-am zis ranjind
-PARTY!striga Mike acompaniat de Juli
-S-o credeti voi!am zis eu scotand limba la ei.
Am coborat impreuna cu fratii mei sa mancam ceva, Melody pregatind niste clatite.Era o bucatareasa fantastica, n-am gustat clatite mai bune ca ale ei, iar apoi ne-am tolanit toti pe covorul din living uitandu-ne la o comedie romantica.Mike care la inceput s-a impotrivit, urmarea cel mai atent filmul, plangand la final cand a vazut despartirea tinerilor indragostiti, spre amuzamentul nostru.Uriasul acela care semana si manca cat un urs, plangea in hohote pe umerii lui Juli, care se uita amuzata la el, in timp ce eu si Melody nu ne mai stapaneam rasul.Ceasul batu ora 12, asa ca toti ne-am indreptat spre camerele noastre, dupa ce spiridusul de Juli ne-a facut bagajele pentru excursia de maine.Melody s-a trantit in pat, in timp ce eu incercam sa ma fac comod pe canapeaua lui Mike.Am stat cateva minute in liniste, presupunand ca a adormit si incercam sa-mi gasesc si eu somnul.
-Imi pare rau, Edward!Stiu ca...canapeaua nu este prea comoda!imi zise ea melancolica
-Nu are de ce, imi face placere sa fiu aici cu tine!am recunoscut eu isncer
-As vrea sa te pot trimite in camera ta, insa am prea multa nevoie de tine!a zis ea oftand
Cuvintele ei imi rasunau clar in minte, facandu-ma atat de fericit.Insemnam ceva pentru ea, ma deosebeam catusi de putin de restul oamenilor!Asa ca dupa spusele ei mi-am gasit imediat somnul.Tinea la mine, avea nevoie de mine, ii parea rau pentru mine...in concluzie:II PASA DE MINE!Pana si in somn puteam constientiza asta, fiind atat de fericit ca isi putea pune oricand baza in mine.

iti iubesc ficul...ma fascineaza aceasta poveste...atat de trista si profunda...ce idei geniale poti sa ai....vreau continuarea cat mai repede;)
RăspundețiȘtergereWow!!! E un capitol minunat si un fic excelent,felicitari :)
RăspundețiȘtergere